Despre p Andreas, stilism, Maica Domnului – Geronda Partenie

Ascultați-l pe Gheronda Partenie, egumenul mănăstirii Sf. Pavel din Athos cum ne vorbește despre părintele Andreas – egumenul anterior cu o viață foarte duhovnicească, despre stilism, și despre Maica Domnului.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

– Știm că ați văzut-o pe Maica Domnului, ați putea să ne spuneți câteva cuvinte despre aceasta?

– Nu eu însă, egumenul dinainte – p. Andreas – Părintele Pimen îl știe… acesta se încurcase cu zelotiștii, acceptase învățătura lor și s-a îndepărtat puțin de la calea cea dreaptă. Și s-a lăsat ademenit de zelotiști [și dus în derivă]. Și a venit, așadar, o scrisoare adresată Sfintei Chinotite, cu referire la diverse probleme trimisă Sfintei Chinotite. Și Patriarhia m-a pus să-l caterisesc. Eu eram pe atunci tânăr, cel mai tânăr dintre monahi.

Și i-au spus: „Ori îți vei reveni, ori vei pleca din stăreție!” Acela s-a împotrivit, deoarece avea …. Și a spus: „Eu știu, eu o să-mi trasez calea mea!” Și am citit acolo scrisoarea… I-am spus: „Gheronda, nu sunt de acord cu calea pe care ați apucat-o.” Era și Starețul meu, era greu să spui astfel de discuții. Însă mi-am făcut curaj și i-am spus. „Iertați-mă, vă respect și vă iubesc, dar nu vă împărtășesc ideile. Faceți ce doriți! De ce nu vă urmez? Pentru că mâine va veni scrisoarea de la Patriarhie, și vă vor caterisi și ne veți întreba de ce nu v-am de ce nu v-am ajutat, de ce nu v-am spus o vorbă înțeleaptă, și o să vă plângeți, și eu nu doresc acest lucru. Nu pot răbda acest lucru. Să urmăm învățătura Bisericii!”

Și, în final, și-a dat demisia. Și-a dat demisia și a plecat la altă mănăstire. Însă spre sfârșit s-a pocăit! Și a cerut iertare și de la Patriarh și de la Sfântul Sinod? Nu e bine, nu e bine… Să fim cu luare aminte!

– Era cam dintr-o bucată. Pr. Ioasaf, când era tânăr, a vrut să plece din mănăstire, să plece la Karakalu, unde îl avea duhovnic pe Pr. Condrat. Și era agitat să-și ia lucrurile și să plece. Iar Părintele Stareț îi dădea dreptate în toate. Iar acela părea foarte mulțumit. La sfârșit i-a spus: „Dacă îți spun ceva, vei împlini?” Și a acceptat crezând că s-a terminat povestea. Dar Starețul i-a spus: „Ia-ți lucrurile și te întoarce în mănănstire.” Și atunci s-a întors.

Părintele Andreas a văzut-o pe Maica Domnului la Monoxiliti (metoc) – Da, spunea că s-a dus acolo într-o zi și sufla vântul. Și de dimineață nu era prins cu treburi și s-a pornit spre Monoxiliti. Ai fost? – Am trecut pe acolo, nu am urcat acolo. – Și apoi gândul îi spunea să se uite înspre mare, nu cumva să naufragieze cineva. Și a coborât la mare. Era furtună. Înspre M-rea Doinisiu sunt niște stânci, și vede ceva mișcându-se acolo. Se gândea să nu fie vreo barcă naufragiată. Și s-a apropiat de acel loc. Însă era ca și cum cineva îi amintea că acolo e ceva.

Și s-a apropiat de acel loc și a văzut acolo o femeie. Stătea în picioare pe niște stânci și ținea trei cărți în mână. Și a întrebat-o: „Tu ce cauți aici?” „Ce caut eu aici? Eu sunt stăpâna acestui loc! Eu sunt stăpâna acestui loc!” „Stăpâna locului?” I s-a părut puțin ciudată și i-a fost frică să nu fie înșelare. Nu i-a dat importanță… „Ce ții în mână?” „Într-o carte îi scriu pe cei care vin în Sfântul Munte. În cealaltă scriu pe cei care au plecat de aici. Și în ultima îi scriu pe cei care au plecat la ceruri.

 – Pe cei care rămân în viață și pe cei care au plecat către ceruri.

– Nu i-a dat mare importanță. S-a întors și a plecat. Și când a ajuns înapoi la chilie, și-a dat seama că era Maica Domnului. Parcă se trezise: „Vai! Aceea era Maica Domnului! Am recunoscut-o după fizionomie! Cum de nu i-am sărutat mâna?!” Și s-a întors repede acolo crezând că o va mai găsi. Unde s-o mai afle [pe Maica Domnului]?

I-a spus aceasta duhovnicului său, părintelui Paisie. L-a chemat și i-a povestit, de teamă să nu fi fost în înșelare. I-a povestit cu lux de amănunte totul, rugându-l să nu spună nimănui cât timp va trăi. Însă i-a spus să o spună părinților după moartea sa. Când era spre sfârșitul vieții și venise ziua spovedaniei celei de pe urmă, iar apoi l-am înmormântat, duhovnicul ne-a povestit minunea cu Maica Domnului. Și nu ne-a lăsat să o spunem mai departe, nici nu am spus-o, acum e prima dată, de atunci de când s-a întâmplat acest lucru. Era om virtuos și nevoitor.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!