Cum este Suedia distrusă de criza imigrației

Urmăriți un documentar foarte bun din punct de vedere informativ și foarte rău din punct de vedere al realității triste pe care o descrie, documentar în care vedem cum este Suedia distrusă de criza imigrației.

Distrugerea ajunge până la nivelul unui război civil între bandele de imigranți.

Vizionare cu folos!

Powered by RedCircle

Cum este Suedia distrusă de criza imigrației

Ciocniri violente…. Războiul bandelor din Suedia și o serie de explozii legate de războiul continuu [al bandelor]…

ULF KRISTERSSON [primul ministru al Suediei (2022-prezent)]: Acesta este un moment dificil pentru Suedia. Nu pot sublinia îndeajuns cât de gravă este situația. Suedia nu a mai văzut niciodată așa ceva. Nicio altă țară din Europa nu asistă la așa ceva.

Cu mai puțin de un deceniu în urmă, Suedia avea unul dintre cele mai scăzute niveluri de crime cu arme din Europa. Acum se află pe locul al doilea. În Stockholm, violența armată este de aproximativ 30 de ori mai mare decât la Londra. Țara este implicată într-un război între bande, care este condus aproape în întregime de oameni cu un trecut de migrație. Faimosul stat al bunăstării din Suedia și legile sale lejere privind azilul au făcut Suedia o destinație populară pentru imigranți.

Începând cu anii 2000, a avut un număr constant și ridicat de noi veniți, dar în 2015 acesta a atins un vârf de peste 160.000. Dintre acești imigranți non-occidentali, aproape jumătate sunt șomeri. De asemenea, sunt de nouă ori mai dependenți de ajutoarele sociale guvernamentale. Ei locuiesc predominant în suburbiile sărace și sunt slab integrați în societatea suedeză. De aici își recrutează membrii bandele înarmate.

Explozii… Criminalitatea prin focuri de arme între bande a ajuns la nivele fără precedent. Aceasta este ascensiunea și decăderea Suediei…

Facem o retrospectivă… Merită menționat faptul că crimele cu arme de foc din Suedia sunt încă mult sub nivelul celor din Statelor Unite. Suedia are un PIB mediu pe cap de locuitor de 60.000 USD, ceea ce o face una dintre cele mai bogate țări de pe pământ. Speranța de viață a suedezilor este de 83 de ani și au unele dintre cele mai bune servicii de sănătate și educație din întreaga lume. Suedia se află în fruntea clasamentului în multe privințe. Dar când vine vorba de migrație, cât de bine se integrează imigranții și cât de productivi devin în societate, Suedia are rezultate foarte slabe. Vom face o analiză pe acest subiect, dar, mai întâi e important să spulberăm cea mai mare concepție greșită despre Suedia.

Suedia este adesea privită ca o utopie social-democrată, un fel de a treia cale între capitalism și socialism și oamenii cred că națiunile pot obține rezultate sociale similare prin extinderea dimensiunii guvernului. Dar aceasta ar fi o interpretare greșită a istoriei. Faimosul lor stat al bunăstării, care are mare grijă de bătrâni, bolnavi, de șomeri și de un număr șocant de mare de refugiați, este vechi de doar câteva decenii. Suedia a devenit bogată și de succes înainte de a adopta sistemul lor global de asistență socială. În anii 1870, economia suedeză era mult sub cea a Europei de Nord și de Vest iar PIB-ul lor mediu pe cap de locuitor era jumătate din cel al Marii Britanii. Trei sferturi din populația lor trăia din agricultură, care era un mod de existență incredibil de greu în acest mediu semi-artic.

Ei au dezvoltat o puternică etică a muncii cu accent pe munca grea, responsabilitatea individuală și valorile familiei. Când a început industrializarea, Suedia a devenit țara cu cea mai rapidă creștere economică din lume. Suedezii erau demni de încredere, harnici și responsabili. Au rămas neutri în timpul ambelor războaie mondiale și au dezvoltat o versiune mult mai moderată a statului social al bunăstării de astăzi.

Ascensiunea Suediei către prosperitate a fost caracterizată prin politici de piață liberă și implicare limitată a statului. Abia în anii 1960 au suferit reforme drastice la sistemul lor de asistență socială. Conceptul “Folkhem”, care înseamnă casa oamenilor, a devenit popular. Acesta descrie Suedia ca pe o familie, unde e de așteptat ca cetățenii să aibă grijă unii de alții ca frații. Această filosofie explică parțial acceptarea refugiaților de către Suedia.

Astăzi, statul lor social oferă cetățenilor, nativi sau imigranți, beneficii incredibile. Când se naște sau se adoptă un copil, fiecare părinte are dreptul la 240 de zile de concediu parental. Un cuplu căsătorit și pensionat primește plăți care sunt aproape egale cu venitul lor înainte de pensionare. Asistența medicală și educația sunt în mare parte gratuite și sunt printre cele mai bune din lume. Statul este foarte generos, dar acest lucru trebuie să fie finanțat prin impozite. În 1950, impozitul pe venitul persoanelor fizice era de 21%. Până în 1995, acesta a fost majorat la 52%.

Așadar, cum au afectat toate aceste schimbări economia [Suediei]? Aceasta este creșterea PIB-ului lor. În această perioadă, între 1968 și 1975, au avut loc cele mai drastice reforme ale asistenței sociale. Au suferit destul de mult în timpul anilor ’80 și din nou în anii ’90. Suedia era a patra cea mai bogată țară în 1975 și a 14-a în 1993. Rata de angajare a forței de muncă nu s-a îmbunătățit prea mult. În 2014, a fost doar puțin mai mare decât cu trei decenii înainte. Inegalitatea în 2013 era aproximativ aceeași ca în 1950.

Să ne gândim puțin la asta. Statul bunăstării a adus o mulțime de lucruri bune, dar nu a reușit să îmbunătățească multe alte lucruri care erau deja excepțional de bune. Dar Suedia a devenit bogată, angajată și egală înainte de introducerea unei guvernări mari. Națiunea a dezvoltat o viziune a funcționării Suediei ca o familie, o societate inclusivă și egală, și a fost extinsă și la refugiați. În 1987, 3% din populație erau migranți din afara UE. În 2013, aceștia erau deja în proporție de 12 %. Și ceva curios se întâmpla atunci când acești migranți se mutau în Suedia. Un studiu arată că un grup de imigranți care a fugit din Irakul lui Saddam Hussein în anii ’80 și ’90 aveau de 2.3 ori mai multe șanse de a avea o educație superioară decât un suedez nativ. Însă, odată ajunși în Suedia, doar 18% dintre aceștia erau angajați. Sunt foarte educați și fac parte din clasa superioară.

Atunci de ce nu lucrează? În 2004, când economia suedeză funcționa bine, un studiu a arătat că venitul mediu al imigranților iranieni era 65% din cel al unui suedez nativ, în timp ce imigranții iranieni similari din Statele Unite câștigau 136% în comparație cu rezidenții nativi. În mod clar, imigranții din anii ’80 și ’90 nu se integrau atât de bine. Strategia Suediei pentru gestionarea noilor sosiți a fost să îi distribuie în întreaga țară. Scopul era de a reduce presiunea asupra orașelor mari. Dar ceea ce se neglija adesea au fost condițiile economice locale. Pe lângă aceasta, aproximativ două treimi din locurile de muncă din Suedia sunt ocupate prin mijloace informale, ceea ce e dificil dacă nu vorbești limba, și nu ai o rețea socială.

În tot acest timp, statul bunăstării asigura nevoile și cerințele de bază ale acestor migranți. Apoi, în anii 2000, tipul de migrație s-a schimbat. Tot mai mulți migranți au sosit din motive umanitare, cu un vârf în 2015, când Suedia a primit 163.000 de refugiați în doar un an. Majoritatea erau din Siria, Irak și Afganistan și fugeau de conflictele de acasă. Acest lucru a condus în 2011 la un procent uluitor: 20% din populația Suediei era de origine non-nativă. Mulți au ajuns în suburbii sărace. S-au integrat prost, nu se simțeau parte a societății și mulți au trăit în sărăcie. Depindeau de ajutoarele sociale guvernamentale. Acest lucru nu a fost doar o povară pentru stat, dar se dovedește că a fost un teren propice pentru activități criminale.

Recentele izbucniri de violență sunt între bande care sunt conduse de imigranți din a doua generație. Bandele recrutează tineri adolescenți din aceste cartiere sărace. Aceștia erau implicați în primul rând în traficul de droguri, dar în ultimii ani s-au infiltrat în guvern și chiar în partidele politice, unde fac bani din fraude și alte activități ilicite. Este dificil de știut exact, dar un studiu estimează că organizațiile criminale fac aproximativ 500 de milioane de dolari pe an din acest tip de activitate ilicită.

Peste jumătate dintre deținuții suedezi care execută pedepse lungi în închisoare sunt imigranți din prima generație, iar 45% dintre șomerii suedezi sunt născuți în afara Europei. Această comunitate a devenit o povară grea pentru societate. Pentru cea mai mare parte a anilor 2010, naționaliștii democrați suedezi au fost o voce solitară împotriva imigrației. Înainte erau un partid marginal, dar parțial din cauza crizei migranților, au devenit acum unul dintre cele mai mari grupuri politice din Suedia.

Actualul prim-ministru al Suediei vrea să se rupă de tradiție. El susține reducerile de taxe, politicile pieței libere și liberalismul economic și colaborează îndeaproape cu democrații suedezi. Coaliția sa de dreapta crede că creșterea violenței între bande este direct legată cu politicile anterioare de imigrație ale Suediei. Ministrul său de externe a declarat: “Acum putem vedea că ‘exterioritatea’ și lipsa de integrare, în combinație cu traficul de narcotice și crima organizată creează această combinație foarte, foarte toxică. Ar fi o lipsă de viziune să dăm vina pentru această violență doar pe migrație. Politicile guvernamentale destinate integrării migranților sunt parțial de vină, iar situația a escaladat într-un sistem care a mers poate prea departe în acceptarea noilor veniți.

Dar ceea ce o face dificilă este faptul că această problemă se referă direct la o credință de bază a identității suedeze.

– Imigrarea e strâns legată creșterea economică a țării de după război. Deci e o înțelegere istorică că după un timp acest lucru (imigrarea) va fi ceva benefic pentru Suedia.

– Trebuie să te asiguri că au joburi, că au un loc în societatea suedeză, altfel, doar creezi o problemă. Ideea întoarcerii la o societate capitalistă nu este larg susținută. Dar faptul că se doresc reforme este vizibil în politica actuală a guvernului suedez, care implementează politici rasiste. Devine mai greu pentru imigranții din afara Uniunii Europene să obțină beneficii sociale, iar pentru copiii care au doi părinți străini, școala pregătitoare este acum obligatorie pentru a-i ajuta să învețe limba suedeză. Suedia pare să fie pe un drum spre creșterea libertății economice și a stimulentelor pentru muncă în cadrul sistemului de protecție socială. Ar putea fi acesta sfârșitul celebrei lor poziții de mijloc?

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!