Provocările monahismului contemporan – Gheronda Partenie

Ascultați un cuvânt bine țintit al părintelui Stareț Partenie Aghiopavlitul în care acesta ne vorbește despre provocările monahismului contemporan, provocări care îi influențează cu mult mai mult pe mireni.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Provocările monahismului contemporan – Gheronda Partenie

Nu vreau să mă lungesc cu vorba, că nu e bine. Domnul a zis: „Nu judecați ca să nu fiți judecați.”

Eu mă aflu în Sfântul Munte de 70 de ani. Și când am venit la mănăstire era mare sărăcie, la Mănăstirea Sfântul Pavel. După cum spuneau și părinții pe care i-am găsit acolo, Sfântul Pavel era cea mai săracă mănăstire din Sfântul Munte. Cea mai săracă mănăstire din Sfântul Munte. Așa cum spuneau și părinții vechi, mănăstirea avea datorii, nu prea puteau să o scoată la capăt, și trimiteau în Dafni mesaj ca să trimită un sac de făină, un bidon de ulei însă aceia răspundeau: „Plătiți ce ați cumpărat data trecută ca să vă trimitem ce ați cumpărat acum” Și încercau să se iconomisească de ici și de colo. Fericitul întru pomenire, Părintele Serafim era om gospodar, el a fost stareț vreme de 40 de ani. Fiind foarte gospodar, încet-încet a adus mănăstirea într-o situație bună, căci era aproape o ruină înainte. S-a nevoit foarte mult. Și încet-încet ne-am gospodărit; înainte eram săraci lipiți pământului. Îmi aduc aminte că la arhondaric erau 17 paturi – când am venit la mănănstire. 17 paturi pentru cazare. Și așternuturile erau din paie de grâu.

Da, da. Erau puse paie în fețe de saltele, apoi erau cusute cu un ac gros. Și mai erau niște pături. Îmi aduc aminte, când mi-au dat o cameră acolo, Era exact camera unde a murit p. Eusebie Acolo mureau părinții bătrâni. Și nu aveau paturi, puneau stâlpi de fier și niște scânduri aici și acolo, și pe mijloc altele de-a curmezișul. Odată, când m-am întors în pat, am căzut, s-au risipit scândurile sub mine. Asta era situația atunci. Și așternuturile erau din paie – după cum v-am spus. Însă încet-încet a ajutat Dumnezeu și Maica Domnului. Și am trecut peste acele greutăți.

De asemenea, nu existau telefoane pe atunci în mănăstire. Venise un domn – Adam, care era mecanic -, și a pus telefoane. A pus niște stâpi de 3 metri și un cablu de la m-re până în Dafni. Și la Kavsokalivia, și în nordul Sfântului Munte a pus telefoane. Îmi aduc aminte că era telefon de tip vechi, formai trăgând așa de fiecare dată. Și auzeai astfel părinții de la celelalte mănăstiri, de la Vatoped, din Lavra, din Kavsocalivia. Ne auzeam astfel.

Și era destulă asprime. Când era Pr. Andrei stareț îmi aduc aminte că eram cu buldozerul sus să deschid drumuri. Eram epitrop Și aveau telefonul sub lacăt, nu puteai suna când voiai. Și mergeam să îi spun – când aveam vreo nevoie – și îmi dădea binecuvântare să sun, avea încredere în mine. Altfel la alții nu le dădea voie.

În acest punct, când vorbim despre telefoanele mobile de astăzi, e un lucru foarte periculos. Suntem foarte atenți pentru că e foarte periculos. Mulți monahi s-au vătămat foarte tare. Cu aceste mijloace de informare în masă și cu internetul… Monahii nu trebuie să urmărească așa ceva. Pentru că sunt periculoase, mulți monahi s-au distrus. Era un monah tânăr din Kerasia care a avut niște ispite. Și la sfătuit cineva să vină să ia sfat de la mine. „De unde ești, fiule?” „Din Kerasia, de la cutare chilie.” „Am venit să iau sfat pentru că am niște ispite.” Și atunci când mi-a mărturisit gândurile lui, l-am întrebat dacă au telefoane mobile acolo. Și mi-a spus că toți au telefoane și stau toată noaptea și se uită.

Asta e periculos. Să pleci din lume, să mergi la mănăstire, la pustie, să-ți iei calculator și să te uiți la internet? e mai mult decât un lucru satanic. Știți ce se întâmplă? Când vede astfel de lucruri, iar noaptea va merge să facă rugăciunea lui Iisus, mintea se va duce acolo. Telefonia mobilă aduce o vătămare enormă și mirenilor, în special, tinerilor, dar și monahilor. De pildă, un monah de-al meu care acum lipsește din mănăstire, eu l-am făcut rasofor, eu l-am tuns monah, schimonah, mi-a spus că a primit un telefon și a cerut binecuvântare să-l folosească. I-am spus: „Fiule, nu te încurca cu telefonul, este o ispită! M-ai văzut pe mine cu telefon? E ispita! Lasă telefonul!” Însă m-a rugat mult și i-am zis să facă ce vrea. Spunea că îl va folosi la o nevoie foarte mare, însă a abuzat de el. Și a început să vorbească cu multă lume, iar, în final, atunci când bătea clopotul de slujbă, nu se mai trezea. Somn! Nu se poate astfel!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!