Întrebări și răspunsuri despre: spovedanie, trezvie, rost în viață, har…
27 aprilie 2025
Urmăriți un material interesant și necesar în care discutăm despre alegerile din România, despre ce înseamnă neamul, despre clar-văzători, profeți, relațiile interumane și despre modul în care ne rugăm.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!
Părintele Teologos: Dragii noștri, iarăși facem regulat seri cu pelerinii pe care-i vedeți. Avem mulți pelerini și mai ales că este și părintele care am spus că vine cu un grup, ei și din cauza asta am hotărât, cu Darul lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Maicii Domnului, să facem și în seara asta o sesiune, o seară de întrebări și răspunsuri pe care s-o filmăm. Ca să nu vă țin în suspans pentru că nu-i cazul, fără prea multă introducere: Oameni buni, dacă aveți întrebări. Vrea cineva să întrebe? Mai bine să spun eu ceva?
Pelerin: Da, spuneți!
Marea problemă a neamului românesc: lipsa de curaj
Părintele Teologos: Întâi de toate trebuie să știți că una din marile probleme pe care le are neamul românesc la ora asta este vorba de lipsa de nădejde, lipsă de curaj. E o mare problemă. De ce? Pentru că românii, săracii, sunt pe un curs ascendent, dar din cauza unor ispite, sigur că și la nivel personal, dar și la nivel național, își cam pierd curajul, își cam pierd nădejdea. Din cauza asta cad în depresie, nu mai au chef să facă nimic, nu mai au curaj să facă nimic și atunci trăiesc o viață foarte tristă. Oameni buni, nu-i așa! Trebuie să știți că cine face un păcat, de la măturător de stradă până la președintele țării, trebuie să știți că va plăti păcatul respectiv prin chinul propriu.
Și aceasta nu pentru că, eu știu, îl vânează Dumnezeu și-l bate Dumnezeu, ci pentru că însuși păcatul respectiv, fiind o boală existențială, o distorsiune, o strâmbare, îl chinuie pe omul respectiv. Deci, nu care cumva să credeți că cel care face păcate strigătoare la Cer, călcarea în picioare a drepturilor oamenilor sau forme de ură la nivel personal sau la nivel național, nu care cumva să credeți că omul respectiv o să scape. Nu o să scape! Sigur că, dacă omul se pocăiește, dacă-i pare rău și așa mai departe, Dumnezeu este milostiv, dar altfel, nu care cumva să doriți să fiți în locul lor!
Suntem bombardați continuu cu lucruri rele, să nu primim răul!
Răul nu este sustenabil pentru că răul este distorsiune. Este distorsiune existențială, este strâmbare și, cum spuneam, întâi de toate îl chinuie pe cel care face acest mare rău, indiferent cât de zâmbitor apare omul respectiv la arătare. După aceea îi chinuie și pe cei din jur, pe cei care depind de el, pe cei care sunt în subordinea sau în stăpânirea lui, ca și ecouri ale iadului lui interior. Deci, numărul unu, trebuie să ne rugăm pentru acești oameni pentru că ei sunt foarte triști, foarte anxioși, foarte întunecați la minte, foarte chinuiți, după cum spuneam, de răul pe care îl fac. Și doi, nu trebuie să primim! Dacă noi suntem bombardați încontinuu cu lucruri false, cu răutăți, cu rele, bombardamentul continuu cu lucruri rele nu le face lucruri bune. Deci, noi nu trebuie să primim lucruri rele de la oricine ar veni aceste lucruri rele.
Trebuie să fim uniți. Știu că e dificilă pentru români treaba asta, dar haideți să trecem puțin peste diferențele dintre noi, să fim uniți și să nu primim răul. Pentru că dacă primim rău, răul ne va înghiți, ne va nămoli și ne va împinge până acolo unde n-o să mai putem să mergem, până acolo unde n-o să mai putem să respirăm. Din cauza asta trebuie să aveți curaj, să aveți nădejde, cum spuneam, și să vă opuneți răului. Adică, să vorbiți între voi, să postați, să redirecționați materiale care descoperă, care demască răul sub orice formă ar apărea și de la oricine ar apărea.
Rugați-vă! Rugăciunea este hrana sufletului
Și iarăși e foarte, foarte important să vă rugați! Nu subestimați puterea rugăciunii, pentru că rugăciunea este hrana sufletului și este respirația sufletului. Trebuie să știți că oamenii la ora asta sunt asfixiați pentru că nu se roagă! Nu vă rugați și din cauza asta nu știți încotro să mergeți! Rugăciunea este vorbirea minții cu Dumnezeu, împreună însoțirea cu Dumnezeu. După lucrare și după efect este conducătoarea lumii. La ora asta este haos și în România și în lume, de ce? Pentru că la puterea din lume și din România nu există rugăciune. Sigur, acum nu judec oameni, poate că este cineva care se roagă, nu știu, evident. Dar clar, duhul global, duhul în general este ăsta. Este un duh ateu, ateizant și deci urâtor și chinuitor de oameni și bineînțeles că primele victime sunt chiar ei, săracii, chiar ei.
Sfântul Constantin Brâncoveanu s-a arătat unei maici
Deci, totdeauna trebuie să ne rugăm și în cadrul rugăciunii, în cadrul luminării provocate de rugăciune, vom acționa! Nu știu dacă știți, anul trecut sau în perioada alegerilor, înainte de a se anula alegerile, care bineînțeles a fost o lovitură de stat, a apărut Sfântul Constantin Brâncoveanu la o mănăstire, la o maică. Intrase în biserică și o măicuță l-a văzut și Sfântul plângea și maica l-a întrebat:
– Sfinte, dar de ce plângi?
– Pentru că nu vă rugați! De ce nu vă rugați? Trebuie să vă rugați pentru neam!
E foarte important lucrul ăsta, oameni buni, pentru că altfel vă veți pulveriza!. Neapărat trebuie să vă rugați, trebuie să fiți uniți, cum spuneam. Nu exacerbați diferențele dintre voi, ci din contră, căutați subiecte care vă unesc. Și iarăși, cum spuneam, trebuie să vă pese, trebuie să acționați, pentru că altfel vine tăvălugul. Înțelegeți? E foarte important lucrul ăsta!
Aduceți exemplu pozitiv astfel încât să plece răul de la sine
Și cum spuneam, e nevoie de nădejde, e nevoie de curaj pentru că răul este nesustenabil, răul este întuneric duhovnicesc și trebuie să vă luptați cu răul. Și ca să vă luptați cu răul, nu dați cu pumnii în rău pentru că asta înseamnă că dați cu pumnii în întuneric și tot n-o să alungați răul. Aduceți o lumină, aduceți exemplu pozitiv astfel încât să plece răul de la sine. Dacă omul este demn, dacă omul este nobil, dacă omul își iubește semenii, își iubește țara, bineînțeles, atunci evident că se vede măreția virtuții în comparație cu caraghiosul răului, cu schimonoșenia, cu distorsiunea provocată de rău.
Deci, din cauza asta: curaj, unire, rugăciune, decizie! Trebuie să fiți determinați, trebuie să fiți deciși, astfel încât să aveți curaj să puteți să mergeți înainte. Nu trebuie să fiți chirciți de războiul informațional care vi se face! Și trebuie să știți că eu, în fiecare seară, sigur, cu darul Maicii Domnului, în fiecare seară am astfel de sesiuni de întrebări și răspunsuri și de obicei oamenii, săracii, nu vor, nu pot să întrebe, de ce? Pentru că sunt chirciți de griji, sunt chirciți de învățătura asta care este departe de Dumnezeu, învățătură satanică, care-i împinge pe oameni să aibă foarte multe griji, astfel încât oamenii să nu se mai gândească la ei înșiși și la viitorul lor, la viitorul lor veșnic, da? Pentru că noi suntem creați pentru veșnicie, suntem creați să fim fii ai lui Dumnezeu, să fim fericiți veșnic.
Și oamenii, săracii, nu se mai gândesc la așa ceva pentru că se gândesc de pe o zi pe alta, iar aceste griji sunt create, nu sunt niște griji reale! Da, sunt create de către mass media, de către sistemul informațional. Și nu mă refer aici numai la România, ci în general la toată societatea de consum. Asta am vrut să spun, eu pot să continui pe treaba asta, dar zic hai să ne oprim totuși. Dacă doriți să puneți întrebări. Spuneți, părinte!
Cum facem să ne ținem de programul de rugăciune?
Părinte pelerin: Ne-ați îndemnat că trebuie să ne rugăm mai mult și fiecare creștin ar trebui să aibă un program de viață duhovnicesc din care să nu lipsească rugăciunile…
Părintele Teologos: Evident!
Părinte pelerin: … sau care să fie la loc de cinste. Bun, dar cum facem să ne ținem de un program de viață duhovnicească, să nu lipsească o rugăciune din viața noastră, nu una superficială?
Părintele Teologos: Întâi de toate, cum spuneam, omul trebuie să știe această importanță a rugăciunii, trebuie să creadă că există pentru că dacă intră pe acest făgaș, atunci o să vedeți că el simte că se asfixiază dacă nu se mai roagă pentru că vede în timp efectele rugăciunii. Vede că intră pe un alt plan existențial mult mai frumos, mult mai intens, mult mai luminos și iese din cenușiul acela al omului înecat, al omului asfaltat.
Bun! Deci, întâi de toate omul trebuie să creadă și mă rog, trebuie să aibă experiența cât de cât, a eficacității rugăciunii, că într-adevăr Dumnezeu îl ajută. După care trebuie să aibă un timp de rugăciune pe zi și acest timp cel mai bine este să fie imediat ce ajunge acasă. De ce? Pentru că, sigur, mai demult era seara târziu. Da, dar dacă tu te rogi seara târziu, în ziua de azi ești surmenat, ești tocat, ești cu toate ecranele în cap și așa mai departe și într-adevăr o faci superficial, într-adevăr o faci pe repede înainte, cu capul în pungă, amețit, nu mai știi de nimic. Și atunci, bineînțeles că și calitatea rugăciunii este foarte mică. De ce? Pentru că omul nu mai vorbește cu Dumnezeu fiind amețit și nici măcar el nu mai înțelege cuvintele rugăciunii, darămite Dumnezeu.
Trebuie să ne rugăm imediat ce ajungem acasă, 20-30 de minute
Deci, din cauza asta, cel mai bine este imediat ce ajunge acasă! Sigur, își sărută soția, îmbrățișează copiii, întreabă ce mai fac, mănâncă împreună, ceea ce este un factor de unitate foarte important și după care, primul lucru, se roagă. Asta este în tradiția Bisericii din primele veacuri. Vecernia, părinte, nu? Este slujba de la sfârșitul zilei de muncă, de la aprinderea, cum era mai demult, aprinderea luminilor, de la apusul soarelui.
Sigur că acum noi nu spunem ca oamenii să facă complet o slujbă de complexitatea vecerniei, dar cu sfatul duhovnicului și așa mai departe, să facă o mică rugăciune de 20-30 de minute, cât se poate. Este groaznic, pentru că la un meci de fotbal, care ține 90 de minute, se uită, dar să facă o juma de oră de rugăciune, n-au timp. Sau la știri se uită în neștire sau la sală sau cu prietenii pe la mici și grătare și beri și așa mai departe, au timp să meargă, dar la rugăciune, nu. Din cauza asta oamenii se simt sufocați. Deci, trebuie, oameni buni, să aveți curajul și vă puneți la rugăciune! Lăsați grijile 20 de minute mai târziu! Fraților, nu muriți, credeți-mă, nu muriți dacă dacă vă uitați la știri 20 de minute mai târziu.
Prin rugăciune primiți combustibil de la Dumnezeu
Dacă nu vă uitați defel, poate că ar fi mai bine. Sau, mă rog, hai să zicem, scanați numai titlurile știrilor. Nu puneți pe primul loc știrile pentru că ați văzut și în pandemie, v-ați uitat încontinuu la știri și nu ați rămas cu mare lucru. La fel și astăzi, cele mai multe știri sunt zgomot informațional și sunt făcute să vă întunece mintea și să vă conducă prin frică și confuzie. Din cauza asta este foarte important să puneți pe primul plan rugăciunea ca să puteți să aveți curaj, să primiți combustibil de la Dumnezeu, combustibil existențial de la Dumnezeu, adică dragoste, ca să puteți să rezistați, să puteți să fiți mai îngăduitori, cu un cuvânt mai potrivit al partenerei, partenerului de viață, al copiilor și așa mai departe. E foarte important lucrul ăsta! Deci, cel mai important moment de rugăciune să fie acesta după masa de seară!
Pelerin: Iar dimineața? Că dimineața ne grăbim să mergem la serviciu!
Părintele Teologos: Evident! Sigur! Dimineața este foarte important: primul lucru când ne trezim din pat, primul lucru când ne sculăm, să spunem: ”Doamne, mulțumim!”, mulțumim la Maica Domnului și după care la Sfântul Numelui, la Sfântul Zilei și la oricare alt Sfânt la care avem noi evlavie. E foarte important lucrul ăsta! Sfinții Părinți vorbesc pe larg, mai ales Sfântul Vasile, vorbește la așa numita protonia, adică prima imagine pe care o vedea el, pentru că acea prima imagine o să aibă un impact foarte mare asupra gândurilor noastre din cursul zilei, mai ales din prima parte a zilei. Deci, dacă prima această imagine este imaginea lui Dumnezeu și a Sfinților, gândurile vor fi mult mai curate.
Rugăciunea liniară, ”Doamne Iisuse”, să nu lipsească
După care: ”Doamne Iisuse, Doamne Iisuse Hristoase Miluiește-mă, Doamne Iisuse Hristoase Miluiește-mă!”. Să nu lipsească această rugăciune pentru că este cea mai puternică rugăciune, de fapt. Rugăciunile liniare, acatiste, paraclise… da, sunt frumoase, dar din cauza faptului că au foarte multe gânduri în ele, mintea zboară! Și mai ales că trebuie să fac tot Acatistul, tot Paraclisul, nu prea poți să-l lași în mijloc și din cauza asta, omul are o anumită presiune asupra lui. Da, dar ”Doamne Iisuse” și-l poate regla în funcție de cât timp are. Trei sute de ”Doamne Iisuse” înseamnă 10 minute. Hai, că poți să faci dimineață 300 de ”Doamne Iisuse”, da? Sau dacă nu se poate, 200 de ”Doamne Iisuse”, dar sigur cu cât mai puțin faci, e problema ta, cu atât mai puțin te hrănești.
Numărul trebuie să fie în concordanță cu un duhovnic care știe lucrurile astea, astfel încât omul nici să băltească, dar pe de altă parte, nici să nu cadă în anxietăți. Adică, vai ce mă fac, trăiesc în stres, în surmenaj sau lucruri de genul ăsta. Deci, e foarte importantă, cum spuneam, rugăciunea de seară și rugăciunea de dimineață. Înainte să meargă la lucru și pe drum, pentru că pe drum, datorită faptului că este o perioadă moartă, e foarte bine ca omul să aibă o activitate duhovnicească. Și ”Doamne Iisuse” se pretează foarte bine când conduce la volan sau este în autobuz și așa mai departe. Să aibă un metanier în mână și să zică ”Doamne Iisuse”.
Pelerin: În locul radioului.
Randamentul la muncă crește odată cu rostirea rugăciunii
Părintele Teologos: Da, evident, în locul radioului, în locul știrilor pentru că dacă el este deja setat pe știri, pe realitatea cenușie, când o să fie la lucru deja este tensionat și e clar că o să se certe. Nu pentru că sunt motive de ceartă, că nu mai suport pe cutare și pe cutare, ci pentru că el are o stare deja irascibilă pentru că nu s-a rugat înainte. Dacă se roagă și are conștiința veșniciei sale, trece mult mai ușor peste… sigur, diferite cuvinte sau fapte care se întâmplă și care sunt mai puțin potrivite, să zic așa.
După care iarăși, la lucru e foarte important să se roage. Sigur că nu o să se roage încontinuu pentru că… da, dacă are o muncă fizică s-ar putea ruga încontinuu cu gura cu ”Doamne Iisuse”, dar dacă are o muncă intelectuală, atunci la intervale de hai să zic, sigur că fiecare e cu măsura lui, dar hai să zic așa, ca exemplu, la fiecare oră să se roage 5 minute. E foarte important lucrul ăsta, de ce? Pentru că atunci mintea se resetează puțin, se luminează și randamentul scade mult mai lent. De ce? Pentru că dacă omul nu se roagă, randamentul scade așa într-o curbă descendentă și omul când termină munca este surmenat, terminat, dar dacă se roagă să zic așa, la fiecare oră cinci minute atunci avem randamentul ca și niște dinți de fierăstrău.
Deci, așa omul are un randament mult mai mare, decât dacă nu s-ar ruga defel. E foarte important lucrul ăsta!
Biserica este spital pentru păcătoși, dar dacă nu vă rugați, vă asfixiați
Pelerin: Cât de importantă este în rugăciunea noastră citirea rugăciunii de dimineață și de seară din cartea de rugăciune? De ce este important să ne rugăm și cu aceste rugăciuni? Pentru că mulți dintre credincioși se roagă două, trei, cinci minute cu rugăciunile lor, pe care le știu de mici și în plus câteva gânduri personale pe care le aduc lui Dumnezeu și asta e tot.
Părintele Teologos: Da, sigur! Deci, nu se impune rugăciunea de dimineață și de seară, nu se impun. Da, dar pe de altă parte oamenii, când eu spun că nu se impun și spun cu ”Doamne Iisuse”, ei folosesc asta pentru lene. Adică, drept pretext, ca și îndreptățire pentru lene. Oameni buni, deci rugăciunea de dimineață și de seară nu sunt dogmatice, dar nu luați lucrul ăsta ca să nu vă rugați defel sau să ziceți așa un ”Tatăl nostru”, un ”Îngerașul”, nu! Trebuie să existe o anumită cantitate și încă o dată, asta este în folosul vostru, nu în folosul nostru! Adică, mare atenție, Biserica este spital pentru păcătoși, Biserica nu este… ce să zic, o organizație, o poliție. Nimeni nu vă verifică dacă vă rugați sau nu, dar dacă nu vă rugați, cum spuneam, vă asfixiați.
Înainte de culcare să facem o analiză a zilei
Și iarăși, înainte să ne culcăm este bună o rugăciune foarte mică. Dar înainte să ne culcăm ceea ce este foarte important, e foarte bine să se facă o introspecție. Adică, o atenție la noi înșine, vedem ce am făcut bine astăzi, ce am făcut rău, pentru ce am făcut bine mulțumim Lui Dumnezeu, sărut mâna și la Maica Domnului și la sfinți că ne-au ajutat, pentru ce am făcut rău, să ne cerem iertare de la Dumnezeu și mâine de la cel la care i-am greșit, dacă nu i-am cerut deja. Și dacă greșeala e ceva mai mare, să ne spovedim. Pentru că dacă nu facem această introspecție, nu avem atenție la noi înșine, în fața lui Dumnezeu atunci sigur că vom merge în faliment.
Pentru că deviem, deviem, deviem, nu ne controlăm și la un moment dat ne trezim prin bălării pe undeva, prin ditamai mlaștinile existențiale. Adică, omul se trezește cu mari, mari patimi, mari dependențe, mari adicții și nu mai știe cum să iasă de acolo, cu viața țăndări și cu toate celelalte.
În regulă? Întrebări!?
Maica Domnului semnează diamonitirionul
Pelerin: Eu mi-am dorit să vin pe Muntele Athos și vă rog să mă credeți, l-am sunat pe colegul că plecam la o cântare și imediat am ajuns și altul poate și-a dorit și a ajuns, nu știu, după doi, trei ani.
Părintele Teologos: Eu știu faze cu niște oameni foarte, foarte cu evlavie…
Pelerin: Eu mi-am dorit!
Părintele Teologos: E vorba de Maica Domnului! Maica Domnului semnează! Deci, dacă nu semnează Maica Domnului, poate să fie cel mai mare și mai tare… înțelegi ce vreau să spun eu, că tot nu intră. Și cunosc un caz acum, să nu dau nume și să nu dau foarte multe detalii că e o persoană așa foarte cunoscută, care a venit de mai multe ori, dar încă o dată, o persoană foarte cunoscută și la care prima dată n-a fost diamonitirionul, a doua oară i s-a luat carnetul de șofer, a treia oară nu știu ce…, adică să dai cu tunul și nu! Înțelegi? E vorbă de Maica Domnului și pentru asta fiți recunoscători, să-I mulțumiți la Maica Domnului, ”Sărut mâna!”.
Să încercăm să securizăm harul
E foarte important lucrul ăsta și trebuie să știți că dacă omul Îi este recunoscător, atunci Dumnezeu îi securizează harul, omul nu pierde harul și din contră chiar crește harul acesta. Dar dacă tu, noi, eu sunt nerecunoscător și mă întorc ca și maidanezul cu cârnatul în gură și întorc coada, pleacă harul, pleacă binefacerea. Din cauza asta, dacă vezi în viața ta ceva bine, întotdeauna să mulțumești, totdeauna să mulțumim!
Extrapolez puțin și iarăși dacă vedem pe cineva că nu are harisma pe care o avem noi trebuie să fim totdeauna milostivi față de el, cu compătimire față de el. Dacă nu suntem compătimitori pierdem harisma respectivă! Eu știu pe cineva care postea foarte mult, da, adică postea ușor, dar nu a fost compătimitor cu ceilalți, să-l ierte bunul Dumnezeu, știi! ”A, ăsta! Dar de ce ăsta nu postește?”, a pierdut harisma asta! A pierdut-o! De ce? Pentru că Dumnezeu nu dorește, adică în clipa în care îți dă un dar, să fii tu dur cu ceilalți. Nu se face treaba asta! Și din cauza asta, cum spuneam, ca să păstrăm ce avem și să crească trebuie să mulțumim și să fim îngăduitori, să fim compătimitori cu cei care n-au. În regulă? Alte întrebări?
Autoritățile au avizat păcatul
Pelerin: Ați spus mai înainte că mai e până la sfârșitul lumii.
Părintele Teologos: Da!
Pelerin: Trebuie să așteptăm întâi a doua venire înainte de sfârșit.
Părintele Teologos: Nu, e cam același lucru!
Pelerin: Nu e același lucru!
Părintele Teologos: De fapt nu, nu-i același lucru, e greșeala mea, dar din punct de vedere temporal se întâmplă în același timp.
Pelerin: Pentru că noi am făcut și avizat păcatul. Nu noi, autoritățile.
Părintele Teologos: Așa este!
Pelerin: Exemplul cel mai elocvent e Grecia care…
Părintele Teologos: Din păcate!…
Pelerin: Da, din păcate, un stat ortodox, dar poate Parlamentul nu-i reprezintă.
Părintele Teologos: Nu-i reprezintă!
Pelerin: Ei îl aleg, nu? Tot ei…
Părintele Teologos: Da și dincolo de asta era vorba și de faptul că în Grecia a fost foarte mult huzur și oamenii s-au depărtat de Dumnezeu. Adică, li s-a pompat foarte mult sistemul de valori vestic și atunci oamenii s-au depărtat puțin de Dumnezeu. Dincolo de asta într-adevăr, Parlamentul trebuie să știi că e cam ca și în România. Adică ei sunt pe alt plan, poporul pe alt plan, ei pe alt plan și dincolo de asta, ei când s-au văzut cu sacii în căruță… adică la ei au fost alegeri în urmă cu doi ani și au zis ”Bun! Gata, am scăpat de alegeri!”, atunci au promovat treaba asta, de ce? Pentru că așa a venit de la Parlamentul European, deci a fost mutare în plic.
Pelerin: Dar la noi încă rezistă!
Părintele Teologos: Încă rezistă, da, pentru că asta depinde de voi!
Pelerin: Depinde de cei aleși!
Trebuie să nu primim păcatul și să-i compătimim pe păcătoși
Părintele Teologos: Nu, sigur, depinde de cei aleși, dar depinde întâi de toate de popor, adică de voi. Nu trebuie să primiți! În Grecia ce s-a întâmplat? Erau alegerile europarlamentare, într-un mod oarecum neașteptat pentru cei de la conducere, Biserica și Sfântul Munte au reacționat furibund. În clipa respectivă ăștia imediat au făcut sondaje de opinie și când au văzut că poporul n-are probleme, au zis ”Gata! Ok, votăm!” indiferent ce spune Biserica, înțelegi?
Pelerin: Ei nu sunt un popor ales. Dar sunt un popor evlavios care a ajuns să întoarcă în halul ăsta spatele…
Părintele Teologos: E vorba de huzur, e vorba de mamona, e vorba de bogăție. Aia nu contează!…
Pelerin: Îmbuibare!
Părintele Teologos: Îmbuibare! Buzouki, taverna, souvlaki, toate astea!… Acolo e problema cea mare și pentru asta noi trebuie să ne păstrăm ascetismul. Cum spuneam, trebuie să-i compătimim pe ei, să zicem ”Doamne ferește!”, ”Doamne, ajută-le și lor!”, să nu ajungem și noi acolo. Pentru că dacă ajungem acolo nu-ți poți imagina. Dacă vrei vă dau câteva exemple, dar nu știu, să pierdem vremea, unde se poate ajunge cum s-a ajuns în Grecia. Și dincolo de asta cum spuneam, nu care cumva să credeți că ăia care votează așa ceva dorm liniștiți noaptea! Nu dorm! Bineînțeles, noi dacă acceptăm așa ceva, nici noi nu…
Comunism vs. capitalism sălbatic
Pelerin: Noi am trăit atâția ani în socialism, dar parcă…
Părintele Teologos: Comunism!
Pelerin: Nu, socialism! Comunismul e o utopie, socialismu-i fudulie mai ales pentru noi, românii.
Părintele Teologos: Da, dar stai puțin! În România era comunism, socialism care bineînțeles nu funcționa!
Pelerin: Era partidul conducător…
Părintele Teologos: Da, așa este!
Pelerin: …care avea ideile astea, dar idealurile astea erau fanteziste, adică…
Părintele Teologos: Bineînțeles că erau fanteziste, cum să nu fie? Din cauza asta a și căzut.
Pelerin: De aia am zis că e o utopie.
Părintele Teologos: Sigur!
Pelerin: Și socialismul era fudulie în sensul că aveai servici, aveai alea, bine, ne era frig, era criză alimentară și toate celelalte. Deci, acum capitalismul ăsta sălbatic, practic datorită lui au ajuns grecii în situația asta…
Părintele Teologos: Da!
Pelerin: …pentru că aici… când au împărțit Stalin cu Churchill de au luat 90% influență în România…
Părintele Teologos: Da, la Yalta!
Pelerin: …în schimbul Greciei, britanicii au luat Grecia și ăștialalți ne-au luat pe noi în brațe…
Părintele Teologos: Așa este!
Pelerin: Și erau de-ai noștri, ortodocși.
Părintele Teologos: Da, rușii nu erau chiar… bun, sigur, așa vorbind erau ortodocși, dar la ei nu conduceau ortodocșii, clar! Adică Stalin nu era ortodox chit că el făcuse seminarul teologic.
Pelerin: Era georgian la origine…
Părintele Teologos: Da, dar s-a depărtat de Dumnezeu! Bun! Alte întrebări?
Iertarea trebuie să meargă până la nesfârșit. Iertarea o facem pentru noi
Pelerin: Părinte, am o mică întrebare: într-un conflict cu un coleg sau cu o rudă apropiată, până unde merge iertarea?
Părintele Teologos: Iertarea merge până la nesfârșit, însă eu cred că știu cam ce întrebi tu… De 70 de ori câte șapte! Bun, adică la nesfârșit, 490 de ori! Însă, mare atenție, că această iertare nu înseamnă validarea păcatului! Adică, dacă celălalt face păcat, adică păcat, păcat, nu că eu știu, îți taie ție egoismul… Deci, dacă într-adevăr este păcat, tu neapărat trebuie să-l ierți, adică în inima ta… Mare atenție că iertarea se face în favoarea ta! Iertarea este eliberarea prizonierului de balaurul ținerii de minte a răului și prizonier ești tu! Deci, iertarea o faci pentru tine, nu atât pentru el. Pe el îl judecă Dumnezeu, e altă poveste! Bun, deci tu clar neapărat trebuie să-l ierți înăuntrul tău și clar trebuie să-l iubești.
Sigur că pentru a-l iubi trebuie să faci distincție între faptă și făptaș și între păcat și păcătos. Păcătosul trebuie iubit, cum spuneam, uneori compătimit în sensul că săracul e bolnav și din cauza asta acționează distorsionant, păcatul e o boală… Asta înăuntrul tău. Ura este toxică, iubirea hrănește sufletul. Deci, noi îl iubim pe săracul că n-a știut altfel, o fost învățat greșit, este bolnav, are o traumă și așa mai departe, totdeauna găsim motive ca să-l îndreptățim pe respectivul.
Este esențial să avem gând bun
Gândul bun, neapărat! Ai gând rău despre cineva, e de la diavol orice ar face! Pe de altă parte, fapta se judecă. Adică, eu socotesc, poate să fie și greșit, dar eu socotesc că fapta respectivă nu-i bună. Ei, atunci dacă mă validează Dumnezeu prin poziția mea socială, prin poziția mea profesională, printr-o mulțime de lucruri, să pot să sting fapta respectivă, să pot să opresc fapta respectivă, o opresc! Dacă nu, încerc să mă retrag, încerc să nu se mai întâmple. Am spus că e boală, să nu mă mai contaminez și eu de boala respectivă sau să mă rănesc de boala respectivă. Înțelegi ce vreau să spun?
Pelerin: Am înțeles!
Părintele Teologos: Dacă la arătare e posibil să fie aceeași faptă, adică mă retrag, esența este înăuntrul meu, ce se întâmplă în inima mea relativ la respectivul. Pentru că una este să mă retrag că săracul e bolnav sau eu nu știu, eu nu sunt în stare să gestionez situația respectivă după voia Lui Dumnezeu, adică să cresc iubirea în mine și în univers, mă retrag cu smerenie și altă este să mă retrag și să spun ”Huo! Porcul de câine și de șarpe spinos!” și așa mai departe! Asta-i toxic! Este esențial gândul bun, este esențial ce am înăuntrul meu chiar dacă la arătare fapta poate să fie aceeași. În regulă?
Pelerin: Mulțumesc!
Părintele Teologos: Alte întrebări!
Ortodoxia este GPS-ul corect
Pelerin: Părinte, se pot mântui cei de altă credință în afară de cea ortodoxă? Să vorbim de catolici, să nu mă duc mai departe, de exemplu.
Părintele Teologos: Da, evident, dar nu pentru credința lor. Ortodoxia este GPS-ul corect. Catolicismul este un GPS greșit și se dovedește asta. Da, dar catolicismul este unul dintre cele mai puțin greșite GPS-uri. Adică una dintre ereziile care este cea mai apropiată de ortodocși. Și dincolo de asta ereticizarea să zic așa, a vestului, nu a fost la 1054. Adică, până la 1054 totul era în regulă și după aia nu mai era, nu! 16 iunie dacă nu mă înșel, marea schismă. Era vorba de un întreg proces de despărțire, de ereticizare, de deviație a acestui GPS, de pregătire a acestui GPS, care a început încă de la sinodul de la Toledo în secolul 4, 5 dacă nu mă înșel, ceva de genul ăsta și care s-a continuat mult timp.
Adică, au existat bule și zone de erezie, zone de învățătură greșită în care terapeutica ortodoxă, terapeutica credinței adevărate s-a stins cu mult timp înainte de 1054, dar după 1054 au existat zone în care încă mai exista această terapeutică ortodoxă. Ei și deci, există într-adevăr oameni din alte credințe care se mântuie, dar nu pe baza credinței lor, ci pe baza conștiinței lor. Adică, sigur că în lucruri de finețuri e nevoie de teologie și e nevoie de cunoașterea lui Dumnezeu din experiență. Dar, clar că în clipa în care-ți dă unul o palmă știi că nu-i bine. Adică sunt lucruri care țin de conștiință și atunci omul știe de conștiința lui și atunci omul poate să facă bine.
Exemplul celui mai bun om de la Hollywood
De exemplu, să vă spun un caz care pe mine m-a impresionat foarte mult. La Hollywood există un actor care el este eretic de fapt. Nu știu, dar unii spun că s-ar fi convertit la ortodoxie. Nu știu. Oficial cel puțin este eretic. Da? Acest actor nu este un actor foarte bun, profesional vorbind, este un actor de acțiune și mai ales un actor de acțiune cu împușcături și așa mai departe. Dar toată lumea îl socotește ca unul dintre cei mai buni oameni, dacă nu cel mai bun om din Hollywood. Și toată lumea vrea să aibă relații cu el.
Pelerin: Keanu
Părintele Teologos: Keanu (Reeves) îl cheamă, despre el e vorba. Vezi că și tu ai știut. De unde ai știut? Ți-a zis conștiința că omul ăsta într-adevăr e un om extraordinar chiar dacă nu este, cum spuneam, un actor foarte bun ca un actor dramatic și așa mai departe. Ei, asta este. Înțelegi? Deci omul își ține conștiința și pe baza conștiinței într-adevăr se poate mântui. Adică nu putem să supunem acuma că chiar va ajunge în iad. Adică, să fim serioși. Un asemenea om milostiv și așa mai departe…
Convertirea eschimoșilor din Alaska la ortodoxie, acum 2-300 de ani
Dacă vrei, îți spun și un alt exemplu: S-a hotărât în secolul, nu mai țin minte, XVIII-XIX, adică cu vreo 200 de ani în urmă 200-300 de ani în urmă, nu mai țin minte, era să zic să nu mă citați, dar sunt pe cameră, s-a hotărât de către Biserica Rusiei să se convertească eschimoșii din Alaska, din insulele Aleutine. E un lanț de insule acolo, la sudul Mării Bering. Bun! S-a luat o delegație oficială din partea Bisericii Ortodoxe Ruse, s-au pus ăștia pe vapor, s-au dus acolo, mare atenție că pe vremea respectivă nu existau nici telefoane, nici internet, nici nimic, când or ajuns ăștia acolo, toți eschimoșii îi așteptau cu surle, cu trâmbițe, cu tobe cu toate astea.
„De unde știu ăștia că venim?” Se dau jos din barcă, ăștia cu covorul din piele de ren, îi duc la cel mai bun iglu, la iglu oficial, cum se zice. „Poftiți, vestitorii adevărului” și așa mai departe. „Ăștia de unde știu?” Intră înăuntru și le dau de mâncare. Era foarte clar că îi așteptau. Într-un final unul din delegația rușilor, nu mai poate și zice:
– Măi, voi știați că venim?
– Da.
– Dar de unde știați?
– Noi avem doi șamani.
Alaska, singurul stat ortodox din SUA
La triburile vechi, șamanul este ăla care e și conducător politic și conducător religios și de toate și mai ales în Africa, șamanul este cineva foarte rău. Bun. Dar la eschimoși, apropo de conștiință, noi avem doi șamani, care ăștia aveau arătări de înger și se arătau îngerii ăstora și le spuneau cum să-și conducă poporul. Și unde mai pui că ultima arătare de înger pe care au avut-o era că: „Vedeți că în data de, la ora de, din direcția de, or să vină niște oameni care or să vă citească adevărul și noi n-o să mai apărem.” Înțelegi? Și până astăzi eschimoșii sunt ortodocși.
Desigur, acuma este mănăstirea cuviosului Efrem din Arizona, dar până astăzi, Alaska este singurul stat din Statele Unite care este majoritar ortodox, adică există ortodoxie. Dacă vă uitați pe site-ul de la OCI (Orthodoxe Church of America) o să vedeți că, cvasi totalitatea preoților și așa mai departe, sunt: greci, români, sârbi, ruși și așa mai departe, numai în Alaska, toți sunt eschimoși. De ce? Pentru că ei, datorită faptului că și-au ținut conștiința, la plinirea vremii, Dumnezeu a trimis această delegație și i-a creștinat și a fost totul foarte bine. Înțelegi?
Deci clar că se mântuie dar, sigur că e vorba de probabilitate. E mult mai dificil să ții conștiința care este pervertită de egoism, de păcăleală și așa mai departe și mai ales în pofida unei erezii care te apasă și mai ales că nu ai nici exemplu personal, adică n-ai sfântul care să te tragă. În regulă?
Cel mai mult har se află în Sfintele Taine
Pelerin: Cum ar trebui să se înțeleagă mai bine faptul că, lipsa harului este o scădere în viața lui duhovnicească? Ca să nu înțeleagă altceva.
Părintele Teologos: Ce se întâmplă? Deci harul este energie necreată a lui Dumnezeu, este tot Dumnezeu, dar nu există o imagine corectă în lumea asta. O să dau o imagine greșită. Cum sunt razele soarelui, razele soarelui nu sunt soarele, dar la Dumnezeu razele lui Dumnezeu sunt tot Dumnezeu, asta se numește energia necreată a lui Dumnezeu, adică cum acționează Dumnezeu în Creație și se numește har. De ce? Pentru că primul efect al harului, primul efect al energiei necreate este chara în limba greacă înseamnă bucurie, și de acolo și termenul de charis care a intrat în limba română sub termenul de har.
Ok! Omul este o ființă creată, este formată din trup și suflet. Trupul se hrănește cu… sper că ați servit înainte, cu biscuiți, cu mâncare, cu apă, cu aer, bun!… Sufletul uman se hrănește cu acest har, sufletul uman se hrănește cu energia necreată a lui Dumnezeu. Această energie necreată… și dacă nu se hrănește cu asta, atunci sufletul se asfixiază și moare încet, încet, pe cât e cu putință unui suflet veșnic. Harul însă se află în diferite concentrații. Tot am vorbit puțin mai înainte despre apă, da? Apă există și în atmosferă, nu? Ei, dar ca să-ți potolești setea trebuie să mergi la robinet. La fel și harul! Există peste tot har, da, dar în diferite concentrații. Cea mai mare concentrație a harului se află în Sfintele Taine, adică, întâi de toate în Sfânta Împărtășanie.
Să nu vă fie rușine când vă spovediți
De fapt, din cauza asta ne împărtășim, după care harul vine și prin alte taine ale Bisericii. În cazul nostru, când vorbim acum în discuția noastră, Sfânta Spovedanie, da? Sfânta Spovedanie nu este un act informativ. Adică, fraților, să nu vă fie rușine când vă spovediți la preot și despre ce o să creadă preotul când o să audă ce ați făcut! N-o să creadă nimic, le-o auzit de 50 de ori, tot alea sunt! Confirmați, părinte?
Pelerin părinte: Da!
Părintele Teologos: Tot alea sunt! Deci, credeți-mă, să nu vă spun păcatele, da? După cinci ani de spovedit, preotul le-a auzit pe toate. Spovedania este un act mărturisitor. Din cauza asta se și numește mărturisire în anumite părți ale țării, prin care eu mă dezic de păcatul pe care l-am făcut, adică, ”Doamne, mă dezic de el, trimite harul Tău!” și atunci Dumnezeu trimite pachetul de har, trimite pachetul de mâncare, hai să zic așa, și sufletul se eliberează, se desface, se dezleagă de fapt de greutatea păcatului. Și asta se întâmplă în clipa în care părintele citește, chiar așa se numește rugăciunea, ”Rugăciune de dezlegare”, pe care o citește la sfârșitul spovedaniei.
Ei, catolicii și alte neamuri, cum spuneam, pentru că o dată au GPS-ul greșit, după care n-au taine, e foarte dificil, sunt foarte traumatizați, săracii. Și am discutat cu niște oameni extraordinari, cu niște eretici extraordinari, dar pentru că n-aveau acces la taine, n-aveau sfinți ca și exemplu personal, n-aveau GPS-ul corect, vedeai cum se chinuie. Erau foarte buni din punct de vedere profesional, niște caractere foarte bune, dar… ca tancul pe arătură, înțelegeți ce vreau să spun, săracii! În regulă? Alte întrebări!
Harul vederii
Pelerin: Părinte, apropo de har, vreau să vă întreb ceva!
Părintele Teologos: Sigur!
Pelerin: Am pățit și eu ceva în viața asta, nu neapărat foarte mare și am mers la un părinte. Părinte, zic, ”pac, pac!”, eram proaspăt căsătorit cu soția, a zis către ea ”Du-te un pic afară!”. A ieșit soția afară, zice: ”De ce te-ai certat cu maică-ta acum două săptămâni?”. M-am uitat la el… zic: ”No, m-am certat!”. No, bla, bla, bla, ce-ai mai făcut? Zic ”Uite, am fost și la mormânt la părintele Arsenie”. ”Te-ai rugat, dar nu ți-a stat capul acolo!”. Vă rog frumos să-mi spuneți de unde? E foarte adevărat, îi un preot foarte de treabă, mai în vârstă, mi-a spus corect, nu m-am dus cu bani la el, nu, doar zice: ”Uite, roagă-te și va fi bine!”. Și cum mi-a spus, așa a fost, vă rog să-mi spuneți ce har e ăla? Nu neapărat har sau…
Părintele Teologos: Da, ok, eu dacă vrei, spun! Sunt două explicații, hai să zic așa. Deci o explicație e că poate să fie de la diavoli…
Pelerin: A, nu!
Perihoreză – definiție
Părintele Teologos: …dar atunci se vede treaba asta prin comportament și așa mai departe, bun! Dacă nu este de la vrăjmașul, atunci este de la Dumnezeu și este un fenomen în felul următor: trebuie să știm că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul și asemănarea Sa. Ce știm noi despre Dumnezeu? Știm că Dumnezeu este un singur Dumnezeu în trei persoane, Sfânta Treime se numește: Tatăl, Fiul, Sfântul Duh. Aceste trei persoane sunt atât de unite între ele și atât de întrepătrunse între ele încât formează un singur Dumnezeu. Chiar dacă ele sunt distincte, sunt perfect unite și întrepătrunse, da? Nu există o imagine corectă din lumea asta care să poată să descrie fenomenul ăsta, o să-ți dau o imagine greșită, dar cumva să înțelegi. Cum sunt 3 sunete, da? Sunt trei instrumente, 3 sunete, dar cu un singur sunet, nu?
Tu auzi un singur sunet chiar dacă sunt trei. Bun! Această unire deplină se numește perihoreză în termeni teologici și această unire deplină era și pentru om. Adică, Dumnezeu n-a creat 8 miliarde de oameni, ci a creat un singur om în multe persoane de două genuri, masculin și feminin. Deci, Dumnezeu a creat o singură minte gigantică, un singur om după chipul și asemănarea Sa. Dacă nu era păcatul, noi la ora asta trebuia să ne cunoaștem gândurile, la ora asta trebuia să ne parcurgem sentimentele, emoțiile, trăirile și asta este de fapt starea de Rai. Deci, în Rai eu să o știu toate nu pentru că o să-mi intre totul în cap, ci pentru că sunt unit cu toți. Eu sunt în tine, tu ești în mine, noi amândoi în părintele, părintele în noi, în noi e Dumnezeu, Dumnezeu e în noi.
Refacerea Adamului global
Și atunci într-adevăr știi pentru că, cum să spun, așa o relatare textuală, nu știi… Adică eu spun că e, cum să spun, fructele de cactus, ai mâncat vreodată fructe de cactus? Ai mâncat!
Pelerin: Încă mai simt…
Părintele Teologos: Da, te-ai și înțepat!
Pelerin: M-am înțepat!
Părintele Teologos: Dar de exemplu bun, ok, unui român care nu mâncat niciodată fructe de cactus, n-ai cum să-i explici, trebuie să aibă experiența. Bun! Ei, în clipa în care eu sunt unit cu tine, eu sunt în tine și tu în mine, eu chiar am experiența ta. Ei, în clipa în care omul devine duhovnicesc și scapă de păcate, acest har al cunoașterii gândului, al cunoașterii experienței celorlalți revine pentru că este un har natural, este o însușire naturală a omului. De fapt asta a venit Mântuitorul să facă, asta-i mântuirea. Mântuirea este refacerea acestui Adam global, acestei minți gigantice care s-a spart prin căderea lui Adam, care s-a spart prin păcat. Înțelegi?
Probabil că părintele respectiv a devenit duhovnicesc și pentru că este legat cu tine pentru că tu ești fiul lui duhovnicesc, la el te spovedești, nu?
Pelerin: Nu, niciodată! Numai…
Părintele Teologos: În orice caz, se poate întâmpla și dacă nu te spovedești la el, adică el să știe treaba asta pentru că îl informează Dumnezeu.
Clarvăzătorii apar ca ciupercile după ploaie
Pelerin: Deci, confirmați existența clarvăzătorilor…
Părintele Teologos: Sigur! Dar mare atenție, că la ora asta… eu cunosc oameni care sunt clarvăzători, mare atenție că la ora asta apar ca și ciupercile după ploaie! Adică, mare atenție că…
Pelerin: N-am folosit cuvântul de clarvăzător, am zis că nu-l folosesc așa des.
Alt pelerin: Domnul Isus Hristos ne spune că mulți profeți vor apărea și…
Părintele Teologos: Da, care nu sunt de la El!
Alt pelerin: …nu sunt de la El!
Părintele Teologos: Sigur! Partea astalaltă, partea satanică se întâmplă pentru că diavolul, fiind un tip de minte care nu este legată de trup, da, sufletul nostru este legat de trupul nostru și nu se poate mișca, pe când diavolul, nefiind legat de trupul ăsta gros și de gravitație, zboară foarte repede, adică se mișcă foarte repede și vede, vede lucruri la distanță și atunci într-adevăr ălălalt apare ca și clarvăzător, dar este de la vrăjmaș, este de la…
Sinodul interzice citirea Moliftelor Sfântului Vasile cel Mare de 1 ianuarie
Pelerin: Sfântul nostru Sinod a interzis celor care sunt clarvăzători să mai facă rugăciunile astea de…
Părintele Teologos: Exorcism?
Pelerin: Exorcism, da!
Părintele Teologos: Mare atenție! Nu trebuie să fii clarvăzător ca să citești exorcisme!
Pelerin: Nu, dar în general… mă rog, citeau moliftele și se producea ce se producea.
Părintele Teologos: Se producea tulburare și foarte bine că le-a interzis!
Pelerin: Le-au interzis în sensul că ei nu-i recunosc, adică nu credem… ei consideră că sunt făcute de diavolul sau?…
Părintele Teologos: Nu, nu-i așa! Sfântul Sinod a interzis dezlegările, adică moliftele Sfântului Vasile cel Mare, regulate de fapt.
Pelerin: În 1 ianuarie….
Slujbele cu scop precis se fac dacă avem și un subiect
Părintele Teologos: Mare atenție! Deci, moliftele Sfântului Vasile cel Mare, exorcismele, sunt slujbe cu scop precis. Adică, trebuie să ai un demonizat! Dar nu faci Moliftele Sfântului Vasile cel Mare de 1 ianuarie pentru că e ziua lui! Atunci ar trebui să facem slujba de Paște de Sfântul Ioan Damaschin pe 4 decembrie! Unde ajungem? Sau mă rog, eu știu, alte slujbe mari ale altor sfinți pe data lor! Nu, asta-i clar că se interzice, evident!
Sau iarăși, nu faci la fiecare Maslu molifte și așa mai departe dacă n-ai un demonizat. Nu, e slujbă cu scop precis și se face ca și botezul. Botezul se face când îl ai pe unul mic sau o slujbă de înmormântare. Ce-ar fi ca, Doamne ferește, vă rog să mă iertați, părinte, ce-ar fi ca părintele să facă slujbă de înmormântare la fiecare maslu? Unde am ajunge? Nu! Trebuie să-l ai pe ăla, săracul, care a murit și-l bagi în groapă, înțelegi? Nu se face așa! Și atunci la asta se referea pentru că anumiții oameni, anumiți preoți, să mă ierte Bunul Dumnezeu, datorită anumitor motive pe care n-aș dori să le spun, mai ales pe cameră, făceau încontinuu treaba asta pentru că e bine. Nu-i bine!
Este slujbă cu scop precis, nu este o slujbă cum îi spune, regulată, adică din cele șapte laude cum se numește, adică slujbe de slăvire a lui Dumnezeu care se fac în fiecare zi astfel încât să capeți har. În regulă?
Pelerin: Da! Am văzut-o ca pe un fel… să nu zic gelozie, un fel de reținere…
Un sfat pentru credincioșii care caută senzaționalul la un duhovnic
Părintele Teologos: Nu, nu-i vorba de gelozie! Din contră, arhiereul poate să facă mult mai bine decât un preot, să știi! Și nu-i nevoie de har. Adică, e nevoie de har, dar e vorba de harul hirotoniei pe care arhiereul bineînțeles că-l are. Adică, despre ce vorbim? Deci, nu, nici vorba de așa ceva!
Pelerin: Un sfat pentru acea categorie de credincioși care caută acest…
Părintele Teologos: Senzațional!
Pelerin: Exact! Și acești preoți cu har. Chiar trebuie să facem un țel din viața noastră să căutăm astfel de…
Părintele Teologos: Știți care-i treaba? Omul trebuie să-și caute un duhovnic din ce în ce mai bun. Sigur, cât de bun posibil, dar nu senzaționalist. Adică, preotul cu har, mare atenție, nu este preotul magic. Adică, eu vin la spovedanie și apăs pe buton, iar el ne răspunde la toate problemele. Și unde mai pui că cei care fac treaba asta așteaptă ca preotul respectiv să le răspundă la toate problemele, și problemele să le audă ei cum vor ei și preotul respectiv să le dea și o pastilă pe care s-o înghită cu mâncare și gata, să se rezolve. Și din cauza asta trebuie să știți că ortodoxia este… din cauza asta sunt puțini ortodocși pentru că ortodoxia ca și terapeutică a păcatului ca și știință medicală corectă care ne scapă de moarte, cere schimbarea noastră, adică cere transformarea noastră.
Nu căutați senzaționalul
Pocăința este transformarea noastră din viermii care suntem în fluturii care trebuie să devenim. Ei, deci tu trebuie să te schimbi. Și din cauza asta uneori mă face să zâmbesc când mă gândesc că dacă ei chiar ar ajunge la un preot cu adevărat cu har, deci care stă față către Față cu Dumnezeu, cum a fost Sfântul Porfirie, ăla ar și da cu ei de pământ pentru că ar vedea toate păcatele pe care le au și trebuie să faci aia, trebuie să faci aia, trebuie să faci aia… Oho, știi?
Umbla cu faza asta Sfântul Porfirie și după aceea când a văzut că oamenii nu mai vin la el și-a dat seama ”Stai puțin, că trebuie să fiu mai moale puțintel pentru că oamenii nu rezistă la ce le spun eu, la adevărul pe care-l spun!”, adică distorsiunile pe care le arăta că le au. Deci, din cauza asta oameni buni, mergeți la duhovnicii cu care vă potriviți. Nu căutați minuni, nu căutați senzațional pentru că sistemul vostru de valori este greșit. Din cauza asta mergeți acolo unde vă odihniți. Nu neapărat, cum spuneam, să vină preotul să vă spună… magic, dacă doriți. Trebuie să știți că voi trebuie să vă transformați și nu să primiți mutarea în plic că trebuie să fac asta. Că uneori apar și întrebări de genul ”Părinte, ce mașină să-mi cumpăr?”.
Asta nu-i expertiza preotului! Sau ”Ce nume să pun la firmă?” Eu cunosc concret! Asta nu-i expertiza preotului, înțelegeți? Da, deci să avem grijă, să nu transformăm preoții în guru sau să aruncăm toată răspunderea pe preoți, da? Să ne asumăm puțin că trebuie să fim și noi niște oameni maturi!
Cele 3 nivelele de văzători cu duhul
Pelerin: Părinte, mă iertați, clarvăzător este același lucru cu văzător cu duhul?
Părintele Teologos: Da!
Pelerin: Sunt pe aceeași treaptă?
Părintele Teologos: Da, dar clarvăzătorul este mai precis pentru că văzător cu duhul este și clarvăzător, dar este și înainte văzător. Sunt 3 nivele de văzători cu duhul: este vorba de clarvăzătorul care vede ce se întâmplă acum, este înainte văzătorul care le vede pe cele care se întâmplă în viitor și profetul care este un înainte văzător, dar la o scară mult mai largă, mult mai mare, da?
Deci, înainte văzătorul vede doar cu tine și așa mai departe, pe când profetul vede lă scară generală. Uneori termenul de profet a intrat și în problemele de expertiză. Adică, de exemplu, să zic așa, cineva poate să profețească dacă dorește, ce o să se întâmple din punct de vedere geopolitic, dar asta nu pentru că are har de la Dumnezeu, ci pentru că are expertiză în domeniul respectiv. Adică, a făcut o analiză geopolitică și atunci poate să zică. Dar profetul, profet este cel care are de la Dumnezeu treaba asta. Sigur, bun! Alte întrebări?
Ar trebui Biserica să se implice politic?
Pelerin: Poate, apropo de introducerea pe care ați făcut-o, cred că se leagă puțin întrebarea, sper să reușesc să găsesc cuvintele potrivite. În general, acum țara noastră este scindată cam în două tabere și culmea este că fiecare tabără crede că are dreptate și că deține adevărul absolut și că e mai bine pe calea pe care o alege fiecare. Și este o luptă care se duce și pe rețele de socializare și poate și în familie și este destul de grea. Este necesar să ne rugăm cum ați spus dumneavoastră și cu siguranță una din tabere se va uni prin rugăciune. Nu credeți că ar fi de ajutor să intervină puțin Biserica? Pentru că conducătorii noștri nu mai sunt aceia care apar și prin Sfintele Biserici de aici și sunt peste tot, pentru că atunci era mult mai simplu și erau mai ușor de mobilizat. Adică, cu un mesaj mai concret, mai clar ca să-i îndrume cumva spre calea cea bună pentru că eu nu cred că ambele tabere au dreptate și sunt pe calea cea dreaptă.
Părintele Teologos: Da, n-au, și problema cea mare este că a vorbit Dumnezeu. A vorbit Dumnezeu, dar oamenii din păcate au… să mă ierte Dumnezeu de expresie, este expresia Sfinților Părinți, au minte întunecată. Adică, politica, pentru că la asta te referi, de fapt nu te referi la asta pentru că nu mai este politică, politica este cumulul de măsuri sociale, economice, juridice, militare dacă dorești, administrative, necesare pentru conducerea unui neam. Da, însă aici nu mai e vorba de politică pentru că nu mai e vorba de programul electoral al unuia, programul electoral al altuia. Sunt lucruri complexe, trebuie să le citești pe amândouă, eu am părerea că să…, tu ai părerea că să… și atunci într-adevăr apar… În clipa în care vorbim de păcat frontal, atunci se trece de pe planul politic pe plan duhovnicesc.
Se calcă în picioare dreptul constituțional
Deci, în clipa în care o tabără promovează LGBT, o tabără promovează introducerea avortului ca și drept constituțional, aceeași tabără promovează escaladarea războiului din Ucraina, fără negocieri, e clar că Dumnezeu nu-i acolo. După care, tot aceeași tabără anulează alegerile fără motiv, fără motiv. Începuse deja să se desfășoare turul 2, se anulează, asta este lovitură de stat. Se calcă în picioare dreptul constituțional, dreptul oamenilor de a vota. După care au apărut intimidări, oameni duși cu camera pe ei, duși la poliție și așa mai departe. Cum să spun, în România urmărirea penală este secretă, deci este ilegal să-l filmezi pe cineva care este urmărit penal, adică bănuit de urmărire penală, dacă el nu-și dă acordul.
Pelerin: Dar și până nu se dă un verdict clar pentru că…
Părintele Teologos: Sigur, e prezumția de nevinovăție și bineînțeles că n-avem niciun fel de probe, adică îi duceau, îi făceau terci, îi făceau de râs și așa mai departe și după nu știu cât timp le dădeau drumul că n-aveau probe și toată lumea știa că e vorba de intimidare, că era vorba de presiune. Linșaj mediatic, minciuni, nici nu vă puteți imagina cât suntem de cenzurați noi pe Facebook și așa mai departe. Plus mesaje de la tabăra asta, scabroase, false, nu vă puteți imagina. Clar că nu-i Dumnezeu acolo!
Să rămânem în tabără cu Dumnezeu
Plus interzicerea candidaților. Eu nu-s fan pentru niciun candidat. Indiferent dacă îți place sau nu-ți place de candidatul respectiv, dacă nu are condamnare penală, adică nu are ceva foarte concret, nu poți să interzici să candideze pentru că el nu-i de acord cu politica ta. Adică, aia e tiranie. Adică, tu repeți alegerile până când iese cine trebuie și îi tai pe candidați până când rămâne cine trebuie. E clar că este tiranie pe față. E clar că asta-i temă de păcate, nu mai e temă de politică. Adică nu-i vorba de niște măsuri cum spuneam, economice, de exemplu că tu zici să crească prețurile, eu zic să scădem prețurile și atuncea discutăm pe tema asta. Ei, nu! Aici e vorba de expresia lui Dumnezeu, e clar că e vorba de păcat și Dumnezeu a exprimat că nu cu tabăra asta.
Și din cauza asta trebuie, cum spuneam, neapărat să acționați ca să rămâneți cu Dumnezeu pentru că, încă o dată, răul este nesustenabil. Și e clar că cealaltă tabără nu va rămâne și dacă va rămâne se vor chinui ei. Și spun asta cu foarte mult drag pentru ei pentru că e păcat de ei. Sigur, aici, în Sfântul Munte, vin din toate taberele, să zic așa, și îi vezi cum se chinuie. Cu drag spun, eu nu sunt suporter pentru nicio tabără, în ultimul instanță eu sunt Sfântul Munte, dar îi văd ca și monah care am o oarecare mică expertiză duhovnicească, nu pot să doarmă noaptea, au probleme cu nervii, clar și vezi și la televizor. Adică, sigur, eu nu mă uit, dar mai trimit oamenii clipuri de pe Internet. Deci îi vezi câtă tensiune au și cât sunt de agresivi…
Pelerin: Stress-ul…
Trebuie multă rugăciune, virtute și unitate
Părintele Teologos: Da, da, da, stress-ul! Și adică îl fac troacă de porci pe ălălalt, știi?! Adică, pentru Dumnezeu! Pentru mine e clar că deja nu mai vorbim de politică, ci vorbim de probleme de păcat mare, care acest păcat crește în timp. Din cauza asta au luat poziție și Statele Unite, Comisia de la Veneția și mai departe… și atunci ăștia se duc la nesfârșit în direcția respectivă… din lac în puț, cum se zice. Deci, trebuie multă rugăciune! Multă, multă rugăciune! Și virtute! Unitate, virtute pentru că totdeauna cel care-i mai virtuos e mai mare. Cel care e mai aproape de Dumnezeu e mai mare pentru că Dumnezeu e atotputernic și iubitor.
Pelerin: Avertismentele astea au venit de fapt din Uniunea Europeană, de la Bruxelles.
Părintele Teologos: Ce avertismente?
Pelerin: Avertismentele astea că s-au folosit de rețelele de socializare…
Părintele Teologos: A, deci tabăra cealaltă!
Pelerin: Deci, ei ne dictează nouă!
Părintele Teologos: Bineînțeles că vă dictează! Păi, o recunoscut inclusiv fostul comisar european francez, a recunosc că așa cum au făcut-o în România o să facă și în Germania dacă-i cazul. Plus ambasadorul Franței… De ce? Pentru că ei vor să aibă România sub picior.
Lumea începe să înțeleagă cine este Sistemul și ce este Sistemul
Pelerin: Și nu o au?
Părintele Teologos: Păi, o au, dar depinde de voi. Puterea este în mâna lor, dar depinde de popor. Deci, dacă voi vă opuneți…
Pelerin: Poporul e cu noi, 5 milioane jumate de….
Părintele Teologos: Nu-i așa! Auzi ce zic eu? Pentru că Dumnezeu, vezi că o trezit poporul, adică e o minune că o apărut toată discuția asta ca să se vadă dincolo de perdea cine-i Sistemul sau ce este Sistemul, înțelegi? Pentru că până acum toți erau floricele și nu știu ce.
Pelerin: Da, dar e Uniunea Europeană care totuși până la urmă e ca și colosul din Rhodos, una din cele șapte minuni ale lumii. Adică, un uriaș cu picioare de lut care s-a prăbușit.
Părintele Teologos: Da, sigur, pentru că așa a profețit Sfântul Paisie.
Pelerin: Istoria Europei e istoria creștinilor de fapt…
Părintele Teologos: Așa este!
Se dorește distrugerea creștinismului
Pelerin: Europa e formată de creștini…
Părintele Teologos: Așa este!
Pelerin: …și acum vin alte neamuri peste noi. E o altă problemă că ei acceptă.
Părintele Teologos: Nu acceptă, ei chiar promovează problema migranților.
Pelerin: Dar ei nu au luat nicio măsură să stopeze.
Părintele Teologos: Am spus că promovează! Ei doresc să distrugă creștinismul pentru că creștinismul, chiar și eretic, generează libertatea, generează un mod de gândire critic și serios…
Pelerin: Și nu le convine!
Părintele Teologos: Ei, bineînțeles că nu le convine și atunci aduc tot felul de oameni care pentru o bucată de pâine… un emigrant care, mare atenție, acest emigrat nu este migrant, ci este cuceritor, da, fac ce spun cei de la putere. Bun, întrebări, băieți!
O să fie un al Treilea Război Mondial?
Pelerin: Ce părere aveți despre război? O să fie un al Treilea Război Mondial? Sau Sfinții Părinți de aici văd un al Treilea Război?
Părintele Teologos: Bineînțeles că o să fie un al Treilea Război Mondial, sunt foarte multe profeții pe tema asta, dar nu spun neapărat că o să fie… dacă te referi la războiul din Ucraina…
Pelerin: Deci, nu, la mondial mă refer.
Părintele Teologos: Bun! Hai să lămurim! Deci, războiul este starea omului păcătos. Războiul a început odată cu Adam. În clipa în care omul s-a despărțit de Dumnezeu a apărut înăuntrul lui această tulburare. Această tulburare crește odată cu creșterea păcatului și când această tulburare ajunge la un nivel destul de mare, iese în afară. Deci, niciodată nu vorbim de începerea războiului, totdeauna vorbim de izbucnirea războiului, după cum izbucnește un vulcan. Dacă această izbucnire este într-o singură persoană, să zic așa, una, două, vorbim de ceartă. Dacă vorbim de mai multe, vorbim de o răzmeriță, ceva de genul ăsta. Dacă deja se depășește o masă critică, ce poate să fie cantitativă, adică formată din mulți oameni sau calitativă, mai puțini oameni, dar foarte influenți, foarte puternici, deja vorbim de război local. Și dacă masa este foarte mare vorbim de un război mondial.
Războiul va fi câștigat de poporul care se va pocăi cel mai mult
La ora asta este foarte mult păcat în lume, foarte mult. Și într-adevăr, sunt multe semne ale unui război mondial. Trebuie foarte multă pocăință și din cauza asta oprirea războiului într-o anumită zonă depinde de oprirea războiului dintre om și Dumnezeu. Pentru că dacă omul se războiește cu Dumnezeu, am spus că este păcat și are ca efect imediat războiul dintre noi. Și iarăși, cine o să câștige războiul? O să câștige poporul care se va pocăi cel mai mult, ăla o să câștige războiul.
Vă recomand chiar o carte a sfântului Nicolae Velimirovici, ”Biblia și războiul”. Deci, el discută cu niște generali ai armatei americane exact treaba asta și demonstrează pe baza Sfintei Scripturi exact și punctele astea pe care vi le-am spus. Sigur că asta era după Primul Război Mondial, toată lumea știa că o să vină cel de-al Doilea Război Mondial. Discutau generalii americani și niște generali francezi, dacă nu mă înșel, și au întrebat cine o să câștige al Doilea Război Mondial. Și toată lumea a zis că nu știe. Atunci l-au întrebat pe ”Balcanicul”, adică pe el însuși, pe Sfântul Nicolae, care omul era un geniu, da, Oxford și așa mai departe, o mulțime de facultăți terminate și el demonstrează pe baza Scripturii că o să câștige războiul neamul care se va apropia cel mai mult de Dumnezeu. Nu conducerea, ci neamul, da?
Unitatea și virtutea rezolvă problemele
Din cauza asta eu vă împing să fiți uniți, să aveți virtute pentru că numai asta rezolvă problema. Pe plan mondial vorbim de Taiwan, vorbim de Orientul Mijlociu și așa mai departe… închiderea Ucrainei, pentru că e clar că se dorește închiderea și împărțirea Ucrainei, asta e altă poveste. Povestea este ce fac eu, da? Dacă voi vă opuneți, voi sunteți virtuoși, voi sunteți uniți, o să fie o zonă de stabilitate. Dar dacă voi cedați, o să fiți carne de tun și la propriu și la figurat. Adică, se vede foarte clar, adică cealaltă tabără clar… înțelegeți? Pentru că ăla din Franța că tot vorbim, Macron care acum vrea să se bată cu rusul până la ultimul român, de fapt.
Pelerin: Micul Napoleon, de fapt… Problema vine tot din România, nu vine din Franța.
Părintele Teologos: Cum?
Pelerin: Noi suntem câțiva care venim din Franța, nu vedem lucrurile la fel. Problema e în România, la noi. Acceptăm tot! De ce acceptăm tot ce ne trimite Europa, acceptăm la noi în România?
Părintele Teologos: Păi, da, sigur! Eu nu vorbesc acum împotriva lui Macron, vorbesc împotriva românilor.
Pelerin: Nu, nu, e cum vedem noi din afară. Și noi suntem împotriva lui Macron, stați liniștit! Toată Franța e împotriva lui. Mai ales după Jocurile Olimpice.
Părintele Teologos: Nu a câștigat alegerile, Macron a pierdut alegerile și trebuia să-și dea demisia, dar el rămâne încă în mandat până la sfârșit.
Pelerin: De aici s-au anulat și în România pentru că au luat exemplul Franței.
Să avem curaj și nădejde
Părintele Teologos: Exact! Bun! Deci, ce vreau să spun este că într-adevăr depinde de noi și din cauza asta, încă o dată, trebuie virtute, să fim uniți, să ne rugăm, la asta mă refer. Că nu zic eu, Doamne ferește, să-l asasinați pe Macron, ferească Dumnezeu! Întâi de toate nu-i creștin, adică e un păcat foarte mare și dincolo de asta, nu se rezolvă problema. Problema este la noi. Trebuie să știți că răul fiind distorsiune, fiind întuneric, avansează până acolo unde se retrage lumina. Deci, până acolo unde vă retrageți voi avansează răul. În clipa în care voi spuneți ”Nu! Stop!”, el se oprește.
Din cauza asta vă spun să aveți curaj, să aveți nădejde pentru că, cum să spun, trebuie să știi un mare secret al diavolului: marele secret al diavolului este că diavolul nu poate să facă nimic. Diavolul are nevoie de încuviințarea voastră, diavolul poate doar să sperie și să trimită mesaje: fă aia, fă aia, fă aia! Dacă tu cedezi și faci, are drepturi asupra ta și atunci într-adevăr, o să fie dificil.
Dar dacă tu stai demn, stai nobil, stai cu putere, ”Nu, domnule, nu fac treaba asta! Asta este păcat, nu vreau!”, atunci o să vezi că diavolul n-o să-ți facă…, bine, sigur că o să te bombardeze cu mesaje, dar dacă tu nu dai atenție n-are ce să-ți facă. În regulă? Deci, clar că e problema la noi. Și sigur, bun, el e treaba lui ce face. Nu zic că face bine, dar înțelegi ce vreau să zic. Trebuie să ne opunem. Sigur, cu noblețe, cum spuneam, dar așa câștigăm. În regulă?
Cum să reacționăm când cineva vrea să ne facă rău?
Pelerin: Mai pun o întrebare care frământă pe cineva.
Părintele Teologos: Nu spun numele, persoană importantă!
Pelerin: Nu, de aici din…
Părintele Teologos: Da, da!
Pelerin: Care trebuie să fie așezarea noastră sufletească atunci când cineva încearcă să ne facă rău? Deci, într-un conflict, într-un război la nivel individual, vrea să facă rău, îți poartă sâmbetele, ce, cum să te așezi încât să ai tu liniște și să…
Părintele Teologos: Am vorbit puțin mai înainte despre diferența dintre păcat și păcătos, de separarea dintre păcat și păcătos.
Pelerin: Practic ce să fac?
Părintele Teologos: Practic, cum spuneam, să spunem că săracul e bolnav, că săracul este traumatizat, că i-am atins eu o rană. Vă rog să mă iertați, părinte, dar eu, dacă vă fac așa, simțiți un gest de dragoste prin asta, dar dacă aveți o rană, aveți o arsură aici, începeți să urlați. Ei, la fel și cu ălalaltul, dacă ălalaltul urlă înseamnă că i-am atins eu o rană și trebuie să zic: ”Mă, n-am făcut bine că i-am atins o rană, o patimă, un ceva”. Asta pe de o parte înăuntrul meu, cum spuneam, ca să-l iubesc pe celălalt orice s-ar întâmpla. După care evident că dacă celălalt este agresiv și așa mai departe, încă o dată, dacă am poziția duhovnicească, socială și așa mai departe, să pot să sting treaba respectivă, încerc s-o sting, dacă nu, mă retrag.
Diferența dintre planul personal și cel comunitar
Sigur că de cele mai multe ori e bine să te retragi pentru că dacă ălălalt este atins, tu poți să fii… apropo, să nu zic de Macron, poți să fii președintele ”nu știu care”, președintele Stator Unite, că ăla tot o să fie agresiv cu tine, știi? Deci, din cauza asta de multe ori în clipa exploziei, a patimii celuilalt trebuie să dăm loc, să ne retragem puțintel, bineînțeles dacă ăla n-o să facă rău altora din jur. Pentru că mare atenție, una este planul personal în care sigur, întoarcem și celălalt obraz dacă putem, cât putem, că așa e porunca și așa trebuie să facem ca să stingem răul, să nu escaladăm războiul și alta este planul comunitar.
Adică, vedeți, pe plan comunitar nu permit eu, că tot discutăm de politică, să-mi dea ăla nu știu câte palme, adică să expun copiii mei la LGBT și așa mai departe și pe doamna mea la niște, cum să spun, niște ideologii, ferească Bunul și Sfântul Dumnezeu. Sau să-i trimit eu tot așa pe copiii mei sau pe prietenii mei în război, într-un război care nu-i al nostru. Sigur că este o mare dramă războiul, sigur că suntem foarte triști că mor atâția oameni, suntem aproape de ei, ne rugăm, dar nu devenim noi carne de tun pentru că ăla din Franța vrea să se răzbune pe ăla din Rusia. Să-și trimită el trupele lui, dacă dorește.
Să ne rugăm pentru cei ce ne fac rău
Pelerin: Cazul concret era în ideea în care cineva îți tot trimite controale, încearcă să-ți facă rău, să-ți…
Părintele Teologos: A, și am uitat să spun, sigur trebuie să te rogi pentru respectivul: ”Doamne, luminează-l, Doamne ajută-l” și mai departe. Trebuie să faci răbdare. Deci, dacă n-ai cum să te retragi, adică e clar că nu o să închizi firma pentru că în firma respectivă ai oameni care depind de tine, atunci faci răbdare și spui oamenilor: ”Bă, băieți! Vedeți că e cineva care așa…” fără să se dea nume pentru că dacă se dau nume atunci oamenii, săracii, foarte probabil c-o să-l urască pe om. Și la noi este dificil să facem distincție între păcat și păcătos, că trebuie s-o facem. Ei, nu poți să pretinzi de la toți oamenii din firmă să facă distincție între păcat și păcătos și să pună gândul bun. Așa ar trebui, dar nu o fac și din cauza asta nu se dă nume niciodată.
”Oameni buni, știți, avem pe cineva care trimite încontinuu controale și nu știu ce, să ne smerim și să fim atenți să nu generăm pretexte ca să se întâmple și așa mai departe, fiți atenți și voi să fiți mai curați că oricum asta este bine pentru firmă și trebuie să facem treaba asta.” Trebuie să ieșim din ispită și mai ales să spunem oamenilor, dacă oamenii rezistă la cuvântul ăsta, să ne rugăm, să vă rugați pentru respectivul. E foarte important lucrul acesta. Să-ți ajute bunul Dumnezeu! Alte întrebări! Prefer pe cineva care n-o pus.
Să-L mărturisim pe Mântuitorul, dar cu discernământ
Pelerin: În privința asta, că trebuie să-L mărturisim pe Mântuitorul, pe Domnul Isus Hristos în orice împrejurare, dar noi, mă rog, cei care trăim în occident trebuie să tăcem din gură că dacă spui ceva, te dau afară de la lucru.
Părintele Teologos: Stai numai puțin. Tu pui întrebarea acum sau povestești? Deci, trebuie discernământ. Spune Mântuitorul că trebuie să fim înțeleși ca șerpii și nevinovați că porumbeii. Eu știu că tu ești căsătorit și încă o dată, toată dragostea noastră doamnei, deci, dacă tu ai fi singur, atunci te-ai putea duce să mărturisești, adică intru în ei ca tancul, știi? Da, dar dacă te dă afară de la lucru, asta nu te impactează doar pe tine, ci impactează și familia. Ei și atunci trebuie să fii cu discernământ, nu care cumva să faci familia să sufere pentru că tu te-ai făcut nebun pentru Hristos și să mărturisești.
Și dincolo de asta, ce înseamnă mărturisirea lui Hristos? Înseamnă arătarea luminii lui Hristos astfel încât oamenii să se lumineze să vină la Hristos. Dar dacă tu în loc să generezi o gândire, ”băi, stai, poate așa o fi”, generezi repulsie, ei, asta nu mai e mărturisirea lui Hristos, e lipsă de discernământ și atunci e mai mare daraua ca ocaua, înțelegi?
Gândește-te ce ar fi ca eu să mă duc la o conferință de informatică, de software, pentru că e domeniul în care am activat atâția ani, unde se prezintă ultimele tehnologii și așa mai departe și eu să fac o analogie ”Jesus only God”, adică Iisus este singurul Dumnezeu. Ei, toți o să mă dea afară și o să mă bată în cap cu calculatoarele, iau tastatura și-mi dau în cap. Ei, nu așa se face! Asta generează scandal, generează repulsie. Sigur că am dat exemplu un caz extrem aici, adică am exagerat…
Pelerin: A fost un caz la noi, un profesor a refuzat să-i spună ”ea” pentru că-i băiat, e născut băiat…
Părintele Teologos: Sigur, asta-i clar!
Pelerin: …și pentru că a refuzat l-au dat afară.
Părintele Teologos: Clar! Pe asta trebuie să ți-o asumi, de ce? Pentru că aici nu-i vorba de tăcere, aici e vorba de acceptarea unui păcat frontal.
Pelerin: Nu face parte nici din Biserică Ortodoxă, nici din cea catolică, este…
Părintele Teologos: Bravo lui pentru mărturisire!
Pelerin: Ei sunt evangheliști, protestant ceva, bisericile astea… și a refuzat să-i spună ”ea” în loc de ”el”…
Părintele Teologos: Da, sigur, un transgen.
Pelerin: Din moment ce ai mărul lui Adam, ești băiat, nu mai poți să schimbi…
Părintele Teologos: Numai puțin, că vor oamenii să întrebe, ziceți!
De ce e important să citim Sfânta Scriptură?
Pelerin: De ce e important să citim Sfânta Scriptură?
Părintele Teologos: De ce e important să citim Sfânta Scriptură? Pentru că Sfânta Scriptură este o carte specială, care are în ea cea mai mare cantitate de har, cea mai mare cantitate de energie necreată, energie dumnezeiască, dintre toate cărțile pământului, din cauza asta. Și mai ales că în ea sunt singurele cărți în care se descriu activitate Mântuitorului pe pământ și învățăturile Lui și cuvintele Lui. Nu sunt alte cărți care descriu perioada în care a fost Mântuitorul pe pământ. Adică, alte cărți valide, că așa au fost scrise tot felul de… dar cărți valide n-au existat. În afară de cele patru Evanghelii și hai să spunem prin extenso, celelalte scrisori, adică Epistolele Sfântului Apostol Pavel, Faptele Apostolilor, care descriu ce se întâmplă imediat după…
Ei și fraților, în clipa în care Îl vezi pe Dumnezeu pe pământ că îți spune ce trebuie să faci, efectiv te luminezi, efectiv te luminezi și știi, nu mai ești…
Pelerin: Nu mai orbecăi!
Citiți Sfânta Scriptură în fiecare zi!
Părintele Teologos: Da, nu mai orbecăi, asta vreau să spun. Și din cauza asta, apropo de canonul de rugăciune, vă rog eu tare mult oameni buni, citiți Sfânta Scriptură în fiecare zi! Nu crăpați cinci minute, două minute, mă simt și rușinat acum, știi? Adică vorbim de noi că suntem creștini și nici măcar nu știm Sfânta Scriptură!
Sigur, protestanții și neoprotestanții sunt eretici! Da, dar au acest mare plus că totuși citesc Sfânta Scriptură chiar dacă o interpretează de cele mai multe ori greșit, dacă nu 99% greșit, asta-i altă poveste, dar măcar citesc Sfânta Scriptură! Noi, foaie verde lobodă, întrebi pe cineva un citat și așa mai departe, nici măcar nu știe despre ce-i vorba! Cinci minute, fraților! Deschideți Sfântă Scriptură în fiecare zi și citiți cinci versete, trei versete, că mă simt și rușinat! Să vedeți ce bine o să vă facă! Și după aceea, dacă aveți timp, creșteți treaba asta, dar începeți să fie constant!
Pelerin: O să avem mai multe întrebări atunci.
Părintele Teologos: Da, sper! Să vă ajute Bunul Dumnezeu!
Cum facem să avem un echilibru în viața de familie și în viața profesională?
Pelerin: Cu următoarea ocazie… Cum facem să avem un echilibru în viața de familie, în viața profesională, adică la locul de muncă sau în business și să avem timp și pentru pocăință sau pentru rugăciune?
Părintele Teologos: Da, părintele a spus aici ceva de viața duhovnicească, sigur, un program duhovnicesc constant. Rugăciunea zilnică, am vorbit despre asta, dar dincolo de asta aș vrea să menționez și altceva. Ca să ajungi la un program duhovnicesc constant, că despre asta vorbim, încercați să tăiați, trebuie să tăiați centri de atenție, grijile, lucrurile care vi se par importante. Concentrează-te pe ceea ce este cu adevărat important în conformitate cu lucrurile cu adevărat importante din viața ta. Care lucruri cu adevărat importante în viața ta sunt și singurele lucruri sigure. Vorbim de moarte, de judecată și de veșnicie.
Să scăpăm de griji și de centrii de atenție
Deci, totdeauna trebuie să te gândești la acel un milion de griji pe care le ai, mă ajută grija asta, mă ajută centrul ăsta de atenție să mor cu o inimă viitoare? Asta e mântuirea. Mă ajutată acest centru de atenție, această grijă, să dau răspuns bun la judecată? Adică să mă asemăn cu Hristos cel bun și smerit cu inima? Mă ajută expunerea la acest centru de atenție, la această grijă, să fiu fericit în veșnicie, da sau nu? Și după aia începi să tai și o să vezi că o să rămână foarte puține, foarte puține și atunci într-adevăr o să ai mult timp.
Și iarăși lucrurile pe care le faci în raport cu moartea, judecata și veșnicia, o să scadă foarte mult din importanță. Adică, de exemplu mâncarea, clar, trebuie să mănânci, da? Dar nu o să mai fii atât de preocupat de mâncare, adică înțelegi ce zic. Deci, dacă nu mănânc eu cartofi prăjiți e rupere de oase, e al Treilea Război Mondial, că tot a venit vorba, știi? Nu, este doar un mijloc de subzistență astfel încât să am timp să mă pocăiesc și așa mai departe.
Echilibrul vine dacă scăpăm de centrii de atracție. Ascultarea
Deci, așa socotesc eu că vine echilibrul dacă scapi de acești magneți, care acești magneți sunt înăuntrul tău. Adică, e vorba de imaginea ta față de toate aceste griji. Și dacă totdeauna te gândești la moarte, judecată, veșnicie, atunci aceste lucruri vor scădea și vei ajunge la echilibru. Și iarăși, tot aici la echilibru, ajută foarte mult rugăciunea și întrebarea. Trebuie să te rogi ca să-ți arate, să te lumineze Dumnezeu și după care să întrebi și nu numai să întrebi, dar trebuie să ai și dispoziție de ascultare. Adică, întrebi: ”Părinte, asta e bine să fac sau nu-i bine să fac?” Sau către soție: ”Iubito, e bine să fac, nu-i bine să fac?” Sau pe prieteni.
Și dincolo de asta, dispoziție de ascultare, adică, în clipa în care eu exagerez cu ceva, vă rog să mă iertați, părinte, adică, mă duc în partea asta, la un moment dat intru în aproapele, îl lovesc pe aproapele și aproapele o să reacționeze, o să spună ”Bă, știi, las-o mai moale!”. Ei și atunci tu zici: ”A, trebuie să fac ascultare, să nu rănesc un suflet că respectivul mi-a spus că exagerez în partea respectivă” și astfel încât, încet, te stabilizezi, îți găsești echilibrul pe centrul crucii. Dar pentru asta trebuie să fii și atent la tine însuți ca să vezi cum se mișcă lucrurile.
Pelerin: Mulțumesc!
Părintele Teologos: În regulă? O ultimă întrebare!
Importanța spovedaniei dese
Pelerin: De ce este important să ne spovedim des?
Părintele Teologos: De ce? Pentru că omul vrând, nevrând, păcătuiește. Păcătuiești în fiecare zi, căzuți suntem… Spovedania am spus că este detonarea energiei demonice, dezlegarea de energia demonică. Ei, în clipa în care noi acumulăm această energie demonică, aceasta crește în noi și se poate ajunge până la boli de nervi, la depresii, anxietăți și așa mai departe, o mulțime… Ei, în clipa în care noi ne spovedim des, această energie demonică pleacă și omul se eliberează. Și dincolo de asta, deci dincolo de detonarea energiei demonice, care este principalul motiv… și bineînțeles, dacă omul are energie demonică, diavolul are drepturi asupra lui și îi provoacă necazuri, îi provoacă scandal, îi provoacă tulburări, îi provoacă ispite foarte mari, deci, dincolo de asta este vorba și de sfătuire.
Pentru că păcatul este deviație, e deraiere, iar în clipa în care eu deraiez și mă duc în bălării, una este să mă spovedesc în fiecare lună, de exemplu, cel mai rar și atunci evident că deraierea mea, deviația mea este mică și altă este dacă mă spovedesc o dată pe an. Atunci sunt pe nu știu unde, prin fundul mlaștini! E mult mai greu de scos din fudul mlaștinii decât dacă am deraiat numai puțin. Adică, una este dacă intru doar cu pantofii în noroi, nu-i bine, dar una este asta și alta este dacă eu sunt în noroi până la gât. E diferență foarte mare! Deci, din cauza asta omul trebuie să se spovedească des, am spus cel mai rar o dată pe lună ca să poată să rămână pe drumul perfecțiunii sale.
Cât este de importantă spovedania gândurilor?
Pelerin: Cât este de importantă și spovedania gândurilor? Pentru că omul de cele mai multe ori vine și spovedește doar fapte, iar gândurile…
Părintele Teologos: Da, sigur! Trebuie să spuneți oamenilor că într-adevăr, pentru mireni, gândurile hai să zic, da, să spunem păcatul cu gândul și este adevărat lucrul ăsta, dar nu se socotește chiar păcat, adică cum e păcatul cu fapta. E altceva păcatul cu fapta, e altceva păcatul cu gândul. Însă orice greșeală cu fapta are înainte o greșeală cu gândul. Deci, neapărat fraților, trebuie să spunem ”Părinte, vedeți că volanul mă duce în direcția aia!”, să nu aștepți să intri în noroi, că dacă aștepți să intri în noroi deja ești departe.
Și din cauza asta este foarte bine să spunem gândurile care insistă, gândurile care mă preocupă, gândurile care ciocănesc încontinuu pentru că acolo este un punct slab, acolo este un elicopter care încearcă să se așeze și să își descarce desantul. E foarte important lucrul ăsta cu toate că nu se socotește pentru mireni, hai să zic așa.
Pelerin: Nu dau așa importanță…
Părintele Teologos: Sigur că nu dau importanță, bineînțeles, pentru că au foarte multe gânduri, sunt chirciți de griji și sunt oarecum în derivă. În regulă?
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Isuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi, Amin!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
