Viața duhovnicească și cea socială – p. Varnava Iankou

Urmăriți un material în care părintele Varnava, plecând de la cuvintele părintelui Emilian Simonopetritul, ne arată cum de fapt nu putem avea viață duhovnicească dacă ignorăm interacțiunea cu aproapele nostru.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Viața duhovnicească și cea socială – p. Varnava Iankou

S-ar putea să fiu în Biserică, să mă lupt duhovnicește, să zicem, să iau parte la Sfintele Taine, dar să fiu un om cu caracter dificil. Și etichetez oamenii drept creștini și necreștini, credincioși și necredincioși, neavând flexibilitatea și deschiderea să mă pot înțelege cu toți oamenii. Și să găsesc ceea ce fiecare are pozitiv, evidențiindu-le.

[Pot] fi blocat [într-un mod greșit în] viața duhovnicească, neaflând moduri de comunicare și puncte de legătură cu fiecare om, ca să pot face o punte între [ceea ce am diferit] față de celălalt într-un mod discret, fără să-i țin predici, ci să-i transmit nădejdea care vine de la Hristos. Acest lucru poate fi făcut de un om delicat, care are delicatețe și sensibilitate duhovnicească. De aceea se subliniază acest lucru.

Trec cu vederea cei care au o astfel de părere și idee, adică [faptul că] rugăciunea și nimic altceva înseamnă viața duhovnicească, și nu o viață de comuniune cu ceilalți. Ei ignoră așteptările fraților lor [nevoile lor]. Adică faptul că celălalt are o așteptare, nu în sensul de a investi în el, ci are o dispoziție de deschidere, o nevoie de comunicare, de conviețuire. Ei trec cu vederea așteptările fraților lor și rămân închiși în „dorul lor dumnezeiesc, în visele lor duhovnicești.” Cât de frumos o spune!

De câte ori handicapul nostru de a socializa, dificultatea noastră de a relaționa cu alții, ne-a condus să o dăm chipurile în duhovnicie și sfințenie. Și ne exprimăm niște fantezii despre așteptări duhovnicești: ne arătăm dorul dumnezeiesc și visele noastre duhovnicești. Facem scenarii despre sporirea duhovnicească, despre harismele duhovnicești pe care le vom dobândi, vorbim de așa-zise zboruri duhovnicești, dar acest lucru nu este autentic, pentru că nu se poate realiza dacă practic nu cinstim pe fiecare om și nu relaționăm cu el. Adică propriul nostru complex de inferioritate, nesiguranța noastră, lipsurile și egoismul nostru se fac, chipurile, duhovnicie. Investim în acea lipsă personală o așa-zisă dispoziție duhovnicească și ne îndreptăm într-o direcție greșită.

Și spune, Părintele Emilianos, continuă. Vedeți de câtă delicatețe și discernământ este nevoie pentru a percepe această distincție și această diferență? Și nu ar trebui să judecăm după ceea ce vedem, după aparențe, ci, în esență, și după rațiunea cu care se face orice lucru. Și spune: „Visele duhovnicești și dorințele cerești…” Vedeți ce lucru cutremurător spune, ce ar putea sminti pe cineva: „Visele duhovnicești și dorințele cerești mărturisesc egoismul nostru.” Eșuăm în lume și în relații, încearcăm să fim cu mintea și cu imaginația noastră. Reușesc ceva și avem, ca să spunem așa, un egocentrism și cerem harisme, câștig duhovnicesc, împlinirea viselor noastre duhovnicești, nu din iubire pentru Hristos, ci ca pe o nevoie personală de realizare și succes. Adică să se facă voia noastră. Acest om care se comportă așa, dacă ar avea o familie sau dacă ar avea o viață socială, ar fi absolut egocentric. Ar fi vrut ca toți să-i slujeasacă nevoilor personale, dorințelor lui. Căci și acolo are fantezia de a găsi cel mai bun bărbat, cea mai bună femeie, să aibă cei mai buni copii și cel mai bun loc de muncă. Ca să se simtă și acolo desăvârșit.

Aceasta exprimă o cădere, un narcisism, indiferent de cum se va manifesta, fie în căsătorie, fie la locul de munca, fie în viața duhovnicească. În esență e același lucru, e manifestarea unui narcisism bolnăvicios, o dispoziție de a sluji egoismului nostru. „Visele și dorințele cerești, de obicei, mărturisesc egoismul nostru, sărăcia și nepurtarea noastră de grijă în cele duhovnicești.” De ce? Pentru că cel ce e leneș, ca să lucreze duhovnicește sau să îndure și să mânuiască crucea sa, află scăpare în fanteziile sale. Cel ce nu face cele neînsemnate, călătorește mental în pustie, ținând posturi aspre, nevoindu-se în peșteri și având vedenii dumnezeiești. Și nu este vorba de un lucru practic atunci când începe ceva. Cu cât cineva este mai jalnic în practică, în viața sa, cu cât este mai puțin smerit, pe atât este mai închipuit. Nici măcar nu poate mișca o furnicuță de aici până colo, dar cu mintea lui L-a și văzut pe Dumnezeu. Crede că merită să-L vadă pe Dumnezeu, și dacă nu I se descoperă crede că Dumnezeu îl nedreptățește. Acest lucru exprimă într-un mod absolut această patologie a noastră.

Să continuăm…. „Visele și dorințele duhovnicești mărturisesc de obicei egoismul nostru, sărăcia și lenevirea noastră în cele duhovnicești, o stare de mizerie, o stare de neputință în a mărturisi [pe Hristos] și gropi [în cele cerești].” Când nu ai dispoziție să mărturisești, să-ți ridici crucea ta, cu răbdare. Când nu ești dispus să faci lucruri, să pui în practică, ajungi în acea stare jalnică pe care o descrie aici Părintele. Ne vom observa pe noi înșine când vom face pași mărunței. Deoarece nu avem răbdare, însă, și suntem plini de fantezii, că am putea face mari isprăvi, că facem salturi mari, nevoințe mari, fapte teribile, mari descoperiri, adică multe imaginații, e pentru că lipșeste lucrul simplu și de la sine înțeles pe care trebuie să-l facem.

„Acestea arată că nu avem dispoziție de [a răbda] durerea, să ne întindem picioarele, ca să sărim peste groapa cu nisip. Nu avem dispoziție de nevoință, de a accepta durerea. Și de ce nu putem în realitate? Care e durerea? Să mă accept pe mine însumi, să-mi accept eșecul, să-mi accept păcatul, lipsa lui Dumnezeu din viața mea. Și pentru că nu pot accepta acest lucru, căci e dureros, îmi fac scenarii, și am doruri, chipurile, duhovnicești.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!). Stripe limitează lungimea textelor și din cauza asta vă rugăm să fiți scurți. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!