Ministrul grec al Finanțelor a fost primit de Patriarhul Daniel: România și Grecia, unite prin legături foarte puternice – Fotoreportaj
13 septembrie 2026
Părintele Teologos stă de vorbă, în Sfântul Munte, cu Corneliu Matache, vocea de la Universul Credinței de pe TVR. Pornind de la o viață întreagă de jurnalism religios, Corneliu mărturisește cât de greu este acest domeniu, povestește întâlnirile sale cu marii duhovnici, de la părintele Sofian și Teofil Părăian la Arsenie Papacioc și Patriarhul Teoctist, și vorbește despre clauza de conștiință a oricărui reporter. Veți descoperi un jurnalist sincer, despre Biserica în media, despre Catedrala Națională și despre cuvântul pe care îl lasă tinerilor.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Părintele Teologos: Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.
Părintele Teologos: Dragii noștri, ne aflăm cu un om pe care am început să-l iubesc foarte mult, să știți, pentru prima dată îl cunosc, dar îl iubesc foarte mult pentru că este un om foarte sensibil, foarte delicat și mai ales că nu apare, trebuie să știți, foarte probabil că l-ați auzit, să nu zic sigur, este cel care este în spatele emisiunilor live, emisiunilor în direct, nu?
Corneliu Matache: Nu, nu, avem emisiuni înregistrate.
Părintele Teologos: Ah, înregistrate, da.
Corneliu Matache: Mai fac transmisiuni directe de sărbători și cu ocazia unor praznice, atunci mi se aude vocea, în rest nu.
Și totuși Vocea: reporterul de la Universul Credinței
Părintele Teologos: În rest nu… Deci este vorba de vocea de la Universul Credinței, să știți, de pe TVR, transmisiune de pe TVR. Se numește Corneliu Matache. Și, după cum știți, fac de multe ori interviuri cu reporteri și nu numai. De ce? Pentru că doresc ca și ei să exprime, și ei să vorbească din punctul lor de vedere și ei să spună din frumusețea inimii lor, din experiențele lor duhovnicești și mai ales dacă vorbim de reporteri care sunt din domeniul duhului, din domeniul ortodoxiei. Și evident Corneliu este un astfel de reporter și mai ales unul foarte experimentat. Nu spun că este în vârstă, ci spun că este mai avansat puțin.
Corneliu Matache: Spuneți și în vârstă(râde).
Sfatul unui reporter. Părintele Sofian de la Antim
Părintele Teologos: Și în vârstă, da, sigur. Deci prima întrebare, dragul meu, ar fi exact treaba asta. Care ar fi sfatul tău pentru tineri, nu neapărat reporteri, pentru cei care doresc să facă comunicare în biserică?
Corneliu Matache: Eu le-aș spune așa: jurnalismul religios, că este un domeniu al jurnalismului. Deși pare oarecum ușor sau în orice caz tratat un pic mai altfel decât cel politic, economic, social, după părerea mea este cel mai greu. De ce? Pentru că aici există nu numai o clauză de conștiință pe care o semnezi prin contract cu televiziunea, ai această clauză de conștiință, deci poți refuza, să spunem, anumite filmări care nu intră în așa ceva, ce e o problemă de conștiință. Adică trebuie să fii foarte atent și nu neapărat să treci peste convingerile tale, dar să fii foarte atent la ceea ce spui, să te gândești la impactul pe care îl ai asupra telespectatorilor. Și eu de foarte multe ori m-am izbit de chestia asta ca să le spun așa din experiența mea. În al doilea an de televiziune am fost trimis de șeful meu de atunci, Sfântul Părinte Sofian de la Antim, să fac un interviu atunci, deci în ’97-’98 nu era ca acum să iei aprobări peste aprobări, să vorbești la arhiepiscopie, la patriarhie, dădeai un telefon, stabileai, te programai. Și șeful meu de atunci zice „lasă, dute la Liturghie și după aia stai de vorbă cu părintele”. Am stat de vorbă cu părintele, am spus că sunt la televiziune, că aș vrea să iau un interviu, și s-a uitat la mine cam cum se uită Sfinția Sa acum, dar un pic mai… nu știu cum să zic…
Părintele Teologos: Mai duhovnicește.
Corneliu Matache: Și s-a uitat la mine și a zis așa: „Dumneata, nu.” Și a intrat în altar.
Părintele Teologos: Auzi, Doamne!
Corneliu Matache: Cred că poate să vă spună dânsul consecințele care au avut, impactul pe care l-a avut asupra mea. Sigur, i-am spus șefului meu care a vorbit cu părintele și a doua zi m-am dus și am luat interviul, adică nu, a fost foarte deschis a doua oară, dar m-a urmărit, ca să fiu sincer, chestia asta. Ce a vrut să spună părintele? Am ajuns până acolo încât să cred – domnule, într-un fel a profețit nemântuirea mea, sau cum să vă spun eu, în orice caz…
Părintele Teologos: Nu nemântuirea din viitor, ci din punctul respectiv, din punctul temporal respectiv de atunci.
Corneliu Matache: Ceva la o cu totul altă scară, cum în Frații Karamazov i-a spus Zosima lui Alioșa: „Tu nu ești temporal. Ești în lume și vei pătimi mult până când te vei întoarce printre noi.” Zic, bă, la o scară mult mai mică, într-un fel, nu mi-a dat girul. Și chiar m-am gândit la un moment dat: unde să mai merg pe drumul ăsta, viața spirituală? Deci pur și simplu, sincer să vă spun, m-a marcat și acuma într-un fel, dovadă că am adus-o în discuție, dar am trecut peste asta, am vorbit cu duhovnicul, mi-a zis: „Nu, te gândești mai departe”. Există această problemă de conștiință, dacă o ai și dacă vrei să iei meseria sau vocația în serios, că sigur că poți să treci ca și gâsca prin apă sau să spui: „Aia e, mă duc și spun cutare”. Eu de multe ori m-am izbit și acum o să spun cel mai tare la ce m-am izbit. Bine, poate că dânșii mă mai știu, că mai postez pe Facebook. Nu știu, în săptămâna de rugăciune ecumenică, pe care eu o fac în fiecare an. Și în fiecare an primesc multe, între ghilimele, „binecuvântări” din sfera ortodoxă.
Sfatul părintelui Sofian m-a dus cu gândul la felul în care ne alegem un povățuitor, temă pe care am așezat-o, pentru cei ce înțeleg jurnalismul religios ca ascultare, în materialul nostru Cum să ne căutăm un duhovnic.
Obiectivitate și clauza de conștiință în jurnalismul religios
Corneliu Matache: Trebuie, nu știu, să încerci să fii obiectiv ca jurnalist, să transmiți de la fața locului. Nu poți să fii astfel încât să dai în ei un mod gratuit, decât dacă, sigur, există acolo o dezbatere sau atac la credința ortodoxă sau atunci, sigur, că trebuie să intervii, dar așa, să relatez fenomenul în sine, dar să fii atent ce înțelege lumea. Pentru că din tot ce am făcut eu pe partea asta, 80% să spun eu, sau chiar mai mult, au înțeles negativ. „Promovezi ecumenismul”, deși nu asta a fost intenția mea. „Ești chiar eretic sau în orice caz pe aproape așa.” Și asta este chestia cu care m-a.. și încă mă mai…și nu numai la săptămâna ecumenică, ci în general.
Părintele Teologos: Te doare, da.
Despre conștiința care veghează în spatele oricărui reporter și a oricărui act de jurnalism religios, o pagină limpede ne dă glasul conștiinței.
Părintele Maxim: când jurnalistul tace
Corneliu Matache: Chiar dacă i-aș lua, i-am luat părintelui Maxim un interviu de dimineață, astăzi am vorbit cu sfinția sa, am avut alt sentiment, de exemplu: domnule, tulbur un monah cu întrebările mele. Deci de-aia am și mers istoric și după aceea cu… adică aici, în Sfântul Munte, pentru prima oară când am simțit că nu pot să-mi iau libertatea aceea pe care mi-o iau ca jurnalist de regulă, adică să fiu un pic mai dezinvolt în întrebări, să nu mai iscodesc persoana respectivă, chiar și când chiar eu am mai făcut interviuri și am pus niște întrebări mai lumești. Aici, în Sfântul Munte, pentru prima oară când vin, nu numai că nu pot să îmi iau așa, dar nici nu doresc. Adică, pur și simplu, într-un fel sunt blocat, recunosc. Într-un fel în meseria mea. Deci aici meseria mea simt o pace, o liniște sufletească, dar în același timp e pentru prima dată când parcă simt o voce interioară: „taci”. Sau mai mult taci decât să vorbești. Și i-aș sfătui pe tinerii reporteri, cumva, să încerce să… Bine, să țină contact cu biserica. Acum, dacă tânărul reporter nu-i ortodox, nu i-aș spune: „Tu pleacă de aici că nu ești ortodox”, să-i spunem „bine”. Dar.. nu știu, aici este o problemă..
Părintele Teologos: Ai spus până acum de diferite momente așa mai șocante. Ai și un moment mult mai pozitiv, mai frumos, mai delicat…mai….
Tăcerea care îl cuprinde aici pe un reporter atât de volubil spune mult despre locul acesta; am adunat câteva mituri și adevăruri despre Sfântul Munte, iar o privire enciclopedică asupra Muntelui Athos întregește tabloul pentru cei care nu au pășit încă pe el.
De vorbă cu părintele Teofil Părăian..
Corneliu Matache: Păi unul dintre ele a fost astăzi, când ați venit la mine și mi-ați spus „lasă anxietatea la o parte”, adică parcă ați văzut în mine. Altul a mai fost cu, nu știu dacă pot să spun sfântul, Părintele Teofil Părăian, unde am fost și la vremea respectivă fumam și nu mi-am dat seama, eram cu țigara, adică miroseau hainele și doar când am intrat la dânsul în chilie și mi-a zis: „Vino să te îmbrățișez”, când m-a văzut, mă rog că zic. Și în momentul ăla, când mi-am dat seama, zic: „Nu, nu, nu”, zic: „Hai, vin acolo, lasă ce ai făcut tu.” Și m-a luat și m-a îmbrățișat, deși știam că era foarte vehement împotriva fumatului și nici nu m-a întrebat de chestia asta, nimic. Asta a fost un șoc pentru mine pentru că mă așteptam să… dar efectiv nu mi-am dat seama. Când mi-a zis: „Vino să te îmbrățișez”, pîi cum că simțeam cum… Nu, a trecut peste așa, dar…
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu! Alte personalități luminoase?
Corneliu Matache: Personalități…
Părintele Teologos: Exemple.
Corneliu Matache: Personalități? sau luminoase? depinde ce vreți să mă întrebați.
Părintele Teologos: Luminoase.
… și cu Patriarhul României, Preafericitul Teoctist
Corneliu Matache: Patriarhul Teoctist și patriarhul ecumenic al Constantinopolului în 2009, un pelerinaj în Capadocia, i-a întors cu bani, agenția Basilica de la Patriarhie, și am făcut și am ajuns la Patriarhia Ecumenică, am ajuns în mai multe locuri din acestea sfinte unde am putut să filmez, unde e colegul meu, Andrei, și când era grota lui Simeon Stâlpnicul acolo, și zic: „Mamă”, și se urca acolo, dar nu… practic urcai ca omul paianjen, nu știu, aveai acolo o mică…, și zic: „Cum urc eu acolo?” Și mi-a spus ghidul, părintele, nu știu, era protopop la sectorul 4, dar nu mai știu, Pompiliu, parcă așa..
Părintele Teologos: Mă rog..
Corneliu Matache: și zice: „Pune tu piciorul acolo și mâna acolo”, zic: „Stați, aici”, și-am pus piciorul și mâna și exact ca omul paianjen m-am suit până în ditamai grota, dar dacă aș fi făcut asta într-un loc obișnuit, probabil n-aș fi reușit, că vă dați seama, și că nu…și de coborât la fel. Sigur, am întâlnit și din sfera cealaltă, de ce să zic. Am filmat mult și la Vatican, am fost și în lumea protestantă, am filmat. Am întâlnit cu Papa Ioan Paul al II-lea, care, sigur că, mă rog, nu era ortodox, dar ca personalitate, așa, ca lider politic, cumva, care a influențat lumea, el era totuși…
Părintele Teologos: Impunător
Corneliu Matache: Da, da, da.
Părintele Teologos: Cum ți s-a părut… Spune-ne ceva despre Patriarhul Teoctist pe care oamenii nu știu, pe care oamenii nu… Cum ți s-a părut?
Corneliu Matache: Era foarte blând și foarte cald și foarte… Mă vedea, zicea așa: „Copilul ăsta de la televiziune, ia scoală-te, Casian”, (adică Înalt Prea Sfințitul Casian), să stea copilul aici. Și eu auzindu-l.., mi-a zis „că ce faci?” Așa, adică foarte cald și foarte omenos și foarte…
Părintele Teologos: Părintesc.
Corneliu Matache: Da, adică.. bine, la un moment dat am pus eu niște întrebări și mi-a zis „ai învățat să pui și întrebări”. Am pus despre dărâmarea bisericilor.
Părintele Teologos: Am înțeles.
Corneliu Matache: Convenisem dinainte, adică nu m-am… Și când i-am pus întrebarea asta mi-a spus, dar nu l-am iscodit, am zis cum era situația. Zice „acum chiar ai învățat să pui întrebări un pic, să zicem, mai mustrătoare”.
Părintele Teologos: Da. A fost foarte delicat, foarte delicat.
Întâlnirile cu patriarhul Teoctist și cu Papa Ioan Paul al II-lea sunt pagini de aur ale jurnalismului religios românesc; pentru cei ce vor să așeze corect acest interviu de televiziune în context, am lămurit, pentru orice jurnalist ortodox, de ce s-a despărțit catolicismul de Biserică.
La vorbă cu părintele Arsenie Papacioc
Corneliu Matache: Da, da, da. Și la unul, Arsenie Papacioc. Nu l-am intervievat, dar am stat de vorbă.
Părintele Teologos: Cum ți s-a părut Părintele Arsenie?
Corneliu Matache: Cam aspru. Aspru, aspru. Mi-a zis: „Băiatule, fii atent că pacea e mai importantă decât dreptatea”. Eram eu mai tulburat atunci, mai… bine, gata. Adică da, deci Părintele Arsenie Papacioc, nu, am avut… Pe părintele Iustin Pârvu n-am avut ocazia…
Părintele Teologos: Nu ai avut, gata.
Corneliu Matache: Nu, și nici la Petru Vodă, deși de vreo două ori ar fi trebui să merg, nu am fost acolo, însă am fost la Aiud.
Părintele Teologos: Cum e la Aiud?
Corneliu Matache: Deci după Muntele Athos la Aiud m-am simțit cel mai în pace. Bine, nu ca aici, dar vreau să spun acolo. Deci mi-am dat seama: „Domnule, dacă nu…Deci aceștia sunt Sfinții pe care ni i-a dat Dumnezeu acum și pentru multe generații, dacă vor mai fi câte generații vor mai fi, ei sunt ca și Sfinții primelor veacuri, poate chiar au suferit mai multe chinuri decât Sfinții. Adică au filmat acolo la Râpa Robilor, unde s-a ridicat…
Părintele Teologos: O întreaga poveste.
Corneliu Matache: Da, da, da. Este…
Cuvântul aspru al părintelui Arsenie, pacea e mai importantă decât dreptatea, l-a marcat pe reporter și rămâne o lecție de smerenie pe care am așezat-o și în Smerenia e odihna sufletului, hrană bună pentru orice jurnalist și pentru jurnalismul religios grăbit după senzațional.
Evoluția Bisericii în media și jurnalismul religios
Părintele Teologos: Și cum vezi evoluția Bisericii în media? Nu vorbesc acum din punct de vedere teologic.
Corneliu Matache: E o evoluție constantă, nu știu cum să vă spun.
Părintele Teologos: Există evoluție?
Corneliu Matache: Ce pot să vă spun e că, din punctul meu de vedere, nu există o involuție sau o sacralizare. Adică noi suntem la fel și Trinitasul și alte posturi radio și altele. Adică noi, cel puțin noi suntem pe aceeași linie. Poate nici mai îmbunătățiți, dar nici mai…suntem mai puțin contaminați de virusul ăsta secularist. Chiar dacă nu suntem, să zicem, 100% ortodocși sau chiar dacă nu facem numai materiale, că nu suntem totuși.. așa, dar suntem și noi presați cumva..
Părintele Teologos: Păi da..
Corneliu Matache: Popii cu ale lor, ceea ce mă surprinde.. de exemplu, au fost Paștele acum au trecut cunoscuți, nu neapărat din televiziune. Și am zis: „Hristos a înviat.”. Se uită la mine așa.. în cel mai fericit caz mi-au zis: „Paște fericit”, mi-au răspuns. În alte cazuri mai nefericite: „Dar ce l-ai văzut tu?”
Părintele Teologos: Doamne ferește!
Corneliu Matache: Adică pe partea asta într-adevăr în lume este o decădere. Am auzit de părinți care nu își mai botează copii. Și sunt din familii formal ortodoxe. Dar nu își mai botează copii. De ce? Păi este un abuz. Păi este nu știu ce. Nu se poate să crească și el să aleagă dacă vrea.
Părintele Teologos: Ferească Dumnezeu!
Corneliu Matache: Deci din păcate ne confruntăm și eu simt foarte mult chestia asta. Postez și pe Facebook și foarte mulți. Eu mărturisesc.. C-am prins și eu perioada asta eram student când a fost Revoluția și erau cursuri de marxism, de leninism, de… Nici acolo nu am întâlnit atâtea blasfemii și hule la adresa lui Dumnezeu și așa, câte văd eu acum că se rostesc și la adresa Sfintelor Moaște și la adresa Icoanelor. Și adică este ceva ce nu mi-am imaginat cel puțin de la Revoluție. De fapt, că eram și eu 20 de ani la Revoluție, am fost și eu entuziasmat. A fost un duh de înnoire atunci, cel puțin așa. Acum este în lume cel puțin… și nu e numai partea asta tehnologică de vină. Nu știu ce se întâmplă.
Părintele Teologos: Da, cred că este într-adevăr un duh secularizant și asta împinge pe oameni în agresivitate, dacă nu mă înșel, și în tristețe. Și în lipsa speranței. Dar pe de altă parte se vede că biserica are un curs ascendent totuși.
Corneliu Matache: Da, adică nu, dacă vă referiți la viața bisericească, aici nu sunt eu chiar cel mai în măsură. Dar care poate.. noi cel puțin suntem constanți și pe relații, în special pe relații cu Biserica Ortodoxă, dar și cu celelalte culte. Adică nu simțim nici din partea cultelor respective presiuni. De exemplu, a fost Paștele și am zis ne-au trimis și ei niște mesaje pascale. Apoi nu era să le spunem: „Ia plecați de aici”.
Părintele Teologos: Da, ereticilor. Chiar dacă sunt.
Corneliu Matache: Da, aici e o problemă de conștiință, și poți invoca, teoretic există această clauză în contract, clauza de conștiință. Bine, nu poți abuza de ea. De exemplu, aveam un coleg … a trecut la Islam. Dar el fiind din Dobrogea și cumva cu niște origini mai așa, și el a trecut și-a luat nume turcesc, cred că originea lui, dacă era din Dobrogea, era amestecat, și el când a fost să meargă de Paște la Înviere sau așa, a invocat clauza de conștiință, că pentru el nu…
Părintele Teologos: Am înțeles.
Despre felul în care jurnalismul religios rezistă în fața valului secularist, o completare firească pentru orice reporter este reflecția noastră despre democrația rețelelor sociale.
Și mi-am făcut cruce în sinagogă
Corneliu Matache: Da, da, da. Eu dacă aș fi fost de Ramadan sau, eu știu, de Roș Hașana la evrei, n-aș fi invocat.. Adică aș fi mers, aș fi filmat, aș fi relatat evenimentul. Apropo, asta o spun, bine, nu e o glumă neapărat, a fost un gest reflex, am filmat odată într-o sinagogă cu ani în urmă și când am intrat acolo se citea din psalmi și în ivrit și în română și în momentul în care am auzit din psalmii lui David, eu mi-am făcut cruce și am făcut așa. Operatorul a rămas.. Ceilalți s-au uitat la mine, dar nu mi-au zis nimic. Eu am înghețat în momentul următor. Am zis…
Părintele Teologos: Ce-am făcut (râde)
Corneliu Matache: …citindu-se din psalmii lui David.. și-au văzut de treaba lor. Adică n-au reacționat.
Părintele Teologos: A, deci n-a fost un…
Corneliu Matache: Nu, n-a avut urmări. Dar eu când am auzit psalmii lui David, din reflex …
Părintele Teologos: Slavă lui Dumnezeu. Deci există relații totuși bune cu celelalte culte.
Corneliu Matache: Da, da, da. Și colegi, am și colegi catolici, protestanți, ne înțelegem bine. Evităm poate niște subiecte din acestea mai sensibile. Dar rămâne să ne…
Gestul reflex al crucii și colegul trecut la islam deschid întâlnirea credinței ortodoxe cu alte lumi; am vorbit despre aceasta în Islamul, icoanele și Sfântul Ioan Damaschin, iar despre puterea convertirii dă mărturie reportajul convertiri contemporane, apropiat de inima oricărui jurnalist credincios.
Nevoia de filme ortodoxe în jurnalismul religios
Părintele Teologos: Ce părere ai dincolo de interviurile care la ora asta se pare că au prins oarecum așa un drum. Și celelalte materiale vizuale, vorbim documentare, vorbim filme, nu crezi că ar fi foarte bine să existe și documentare sau filme ortodoxe? Sau cum vezi?
Corneliu Matache: La noi prin mass media sau la TVR?
Părintele Teologos: Nu, nu, în general, în general. Adică este nevoie de așa ceva?
Corneliu Matache: Este mare nevoie. Nu știu câtă cerere este sau dacă este nu se ia în considerare. Adică sunt grupuri..eu cred că încă există multă credință și în generația asta
Părintele Teologos: Da și asta văd că este foarte multă credință.
Corneliu Matache: .filme ortodoxe, însă, în afară de… Spuneați de „Viața Sfântului Paisie Aghioritul”, de două ori am vrut să văd filmul ăsta, nu l-am văzut. Am văzut pe Netflix un film „Aleșii” se chema, după primul episod, are vreo 30 de episoade, nu e film ortodox, dar după primul episod în care Petru era un fel de bătăuș al satului, Matei se juca barbut și nu mai zic ce făcea Maria Magdalena, am renunțat chiar dacă…
Corneliu Matache: Dar film ortodox, ortodox, nu, nu vezi. E mare nevoie, dar nu vezi. Putem vedea încă reportaje ortodoxe sau documentare făcute de noi sau de alte.., noi avem cu Trinitasul un parteneriat, de exemplu, ei ne dau niște imagini că au acces mai mult decât noi la anumite evenimente, mai ales avem un jurnal de știri și iau imaginile de acolo și fac materialul. Ei, dacă au nevoie, le dăm și noi imaginile, în sensul ăsta este. Adică ei ne-au deschis niște drumuri și Sfințirea Catedralei Naționale am făcut-o tot cu Trinitasul în parteneriat, adică ei au fost cei care ne-au deschis drumurile, dar e nevoie, într-adevăr, suntem doar o emisiune, Universul Credinței, pe TVR 1.
Nevoia de filme și documentare ortodoxe, pe care reporterul o simte acut, prinde viață în filmul creștin despre iertare și misiune și în documentarul nostru Sfântul Grigorie Palama, teologul luminii necreate, două repere pentru un jurnalism religios viu.
Despre inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului
Părintele Teologos: Cum a fost, din punctul tău de vedere, inaugurarea Catedralei? Întrebare dificilă
Corneliu Matache: Nu, nu, nu, nu e dificilă. A fost un moment dificil acolo, îmi iau răspunderea să vorbesc despre el, adică totul a fost în regulă, transmisiunea.. nu că am făcut-o noi. Că au fost politicieni, că a fost șeful statului, unii au criticat și am zis că era normal totuși să fie, că și dacă nu era un simbol, totuși au fost autoritățile alea. A doua zi ..deci totul a trecut cu bine. A doua zi sau a treia zi a venit Corul „Tronos” al Patriarhiei care a cântat niște cântece având la bază versurile lui Radu Gyr. E Psalirea închisorii, nu?
Părintele Teologos: Da, da, sigur.
Corneliu Matache: Aici a pornit ..deci chiar când ziceam hop că n-au fost reacții deci de aici s-a declanșat un întreg tăvălug mediatic. Aha, legionarii au venit și au pus mâna pe Catedrală sau, în orice caz, vor să-și asume … la Consiliul pentru combaterea… Nu, noi n-am avut treabă ca televiziune, dar săracii cei de la Tronos și într-un fel și Patriarhia …s-a pus problema chiar să fie sancționați că au folosit cântece legionare. Dar nu era aia… „Ne vom întoarce într-o zi”, atât au cântat. Și „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”.
Părintele Teologos: Care e o poezie patriotică foarte frumoasă.
Corneliu Matache: Nu, că „Ne vom întoarce într-o zi”, de fapt e referire că se întoarce legionarismul. Chiar când ne gândeam că totul a decurs liniștit, a venit asta la câteva zile și, cum, Catedrala, aha. Nu mai zic alte lucruri care s-au spus, dar este, după părerea mea, un lucru foarte bun care va rămâne peste veacuri Catedrala Națională.
Părintele Teologos: Slavă Lui Dumnezeu!
Corneliu Matache: Da, da, este simbol și al neamului nostru, adică și al Ortodoxiei, în primul rând, dar și al neamului.
Părintele Teologos: Și un factor foarte important de unitate și de speranță.
Corneliu Matache: Da, de la Eminescu, că de fapt el este autorul și Carol a încercat să pună în practică, dar n-a reușit. Și nu s-a reușit până când a venit Preafericitul părinte patriarh Daniel. Bine, nu s-a reușit din diverse motive, dar bine că s-a făcut.
Părintele Teologos: Și nu crezi că tot acest tsunami mediatic care a fost după aceea a fost ca să murdărească oarecum, ca să șteargă strălucirea inaugurării?
Corneliu Matache: Bineînțeles. Nu numai că ăsta este motivul. A fost pretextul. Repet, noi ca televiziune nu l-am perceput pentru că nu noi am organizat.
Părintele Teologos: Și nu ați fost voi ținta.
Corneliu Matache: Nu, n-am fost noi ținta, dar imediat și pe anumite posturi de televiziune s-a vorbit despre chestia asta. „Ia uite. S-a sfințit catedrala. De ce? Ca să se cânte cântece legionare. Ca să se reînvie duhul legionar. Ca să se refacă cutare.”. Deci numai… și timp de câteva zile așa s-a ținut. Nu e prima dată când corul respectiv cântă. Și într-adevăr am mai văzut și la Sala Palatului pe versuri din Radu Gyr. Am citit mult despre asta. Psaltirea închisorii. L-am cunoscut și pe nepotul lui.
Catedrala Națională, visată încă de Eminescu, este simbolul de unitate despre care vorbește reporterul; o legătură neașteptată cu poetul am cuprins în materialul despre muzică pe versuri de Mihai Eminescu.
Radu Gyr. Psaltirea închisorii. Și nepotul său
Părintele Teologos: A, da? Cum ți s-a părut? Cum e?
Corneliu Matache: Dirijor.. L-am cunoscut când era student. L-am cunoscut, da, pe Radu Popa. Și… Era foarte așa… expansiv. Bine, atunci era cam cum eram și eu. Nu știu, eram tineri studenți. Dar sigur, ne-a povestit multe despre bunicul lui, despre familia lui, despre altele. Ne spunea: „Uitați, am în casă scrisori de la Mircea Eliade, de la Noica, de la Cioran, de la…adică la el era…”
Părintele Teologos: Toate somitățile.
Corneliu Matache: După aceea nu l-am mai văzut ani de zile, apoi l-am văzut pe YouTube la Petru Vodă era acolo când s-au… am înțeles că sunt moaște de la Radu Gyr
Părintele Teologos: Da, de la Radu Gyr
Corneliu Matache: Nu s-au spus chestiile astea.
Părintele Teologos: Păi da, pentru că e deranjat.
Corneliu Matache: Adică…da.
Părintele Teologos: La ora asta, ce părinți ai recomanda? Sigur, bun, încă trăiesc și da, dar pe cine ai recomanda să asculte sau să vadă oamenii? Unde să meargă? În experiența ta?
Corneliu Matache: În afară de…Până să vin în Sfântul Munte aveam mai multe variante. Acum am una singură. Pe ce anume părinți? Dacă spun, nu vreau să…
Părintele Teologos: În afară de mine.
Corneliu Matache: În afară încă nu cunosc, dar cred că pe orice monah de aici… Deci acum știu ce aș recomanda. În lume, mă rog, sunt împărțite părerile. Depinde și de fiecare. De măsura lui, de disponibilitatea lui.
Părintele Teologos: Cum vezi viitorul?
Corneliu Matache: Duhovnicește? sau politic?
Părintele Teologos: Nu politic.
Corneliu Matache: Un mic dezastru, duhovnicește rămășițe.
Părintele Teologos: Am înțeles.
Corneliu Matache: Eu pot să spun?
Părintele Teologos: Poți să spui.
Psaltirea închisorii și moaștele de la Aiud ne poartă spre sfinții temnițelor comuniste; mărturia surorilor despre viața Sfântului Valeriu Gafencu luminează acest capitol mai bine decât orice reportaj de televiziune.
666
Corneliu Matache: Nu văd neapărat… Adică văd o preocupare și este firească această preocupare cu toată digitalizarea, cu cipurile, cu 666, dar eu nu știu dacă asta trebuie să preocupe în primul rând.
Părintele Teologos: Exact. Nu. Dar și asta.
Corneliu Matache: Și asta, dar cred că asta e făcută mai mult sa abată un pic atenție. Sunt probleme duhovnicești mult mai grave pe care nu sunt eu în măsură să le discut, dar depărtarea omului de biserică, adică nu cred că… Sigur că și asta este un simptom, că spune și în Biblie. „Vor privi din toate colțurile lumii la acele trupuri de pe Ierusalim”, probabil, de pe ulița cetății celei mai frumoase, cum altfel decat prin digitalizare. Dar nu aici. Sincer să vă spun, nu sunt foarte optimist. Mă gândesc doar la rămășiță, asta sigur. Cum s-a spus și în Apocalipsă, cum au spus și Sfinții Părinți, rămășiță aici care rămâne.
Părintele Teologos: Da, și totuși eu cred că trebuie să avem nădejde într-un Dumnezeu că dacă noi dorim să fim în această rămășiță, Dumnezeu ne va pune. Ne va pune. Este foarte important. Un ultim cuvânt. Ce ai putea să spui oamenilor, tinerilor? Ce să facă?
Preocuparea pentru 666 și digitalizare merită discernământ, nu panică; am scris despre actele cu cip, iar despre folosirea cu măsură a tehnologiei vorbește și un preot și un inginer, completări utile pentru un jurnalism religios echilibrat.
Cuvânt către tineri
Corneliu Matache: Duhovnicește nu pot să le spun nimic.
Părintele Teologos: Din experiența ta de viață.
Corneliu Matache: Din experiența mea de viață: fiți atenți la capcanele vieții. Pentru că sunt foarte mulți care se prefac în îngeri de lumină și eu am avut niște încercări pe partea asta și am luat lumina drept, adică invers. Nu am avut experiențe de astea la monahi sau așa, dar să fie atenți la capcanele vieții, să-și aleagă după om nici buni, dar pe măsura lor, totuși, adică.. sau treptat, treptat așa și, nu știu, familie pentru cine a filmat, e foarte importantă familia. Aici este, în mica biserică. Și Biserica…. Vorbesc eu care…
Părintele Teologos: Dragul de tine. Mulțumim tare mult.
Părintele Teologos: Pentru rugăciunile sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Îndemnul reporterului la atenție față de capcanele vieții se întâlnește cu avertismentul din capcanele teribile ale celui rău, iar despre legătura tinerilor cu Biserica puteți citi reportajul tineretul și Biserica, prețios pentru orice jurnalism religios adresat tinerilor.
Întrebări frecvente
Corneliu Matache mărturisește că jurnalismul religios este, după el, cea mai grea ramură a presei, fiindcă reporterul lucrează cu o clauză de conștiință și răspunde pentru impactul fiecărei imagini asupra telespectatorilor.
Este vocea emisiunii Universul Credinței de la TVR și un reporter cu mulți ani de experiență în jurnalismul religios, ajuns acum pentru prima dată în Sfântul Munte.
Le recomandă să țină legătura cu Biserica și să fie atenți la capcanele vieții, pentru că în jurnalismul religios conștiința și obiectivitatea contează mai mult decât senzaționalul.
În acest interviu de televiziune povestește întâlnirile cu părintele Sofian de la Antim, Teofil Părăian, Arsenie Papacioc, patriarhul Teoctist și chiar Papa Ioan Paul al II-lea.
Corneliu Matache explică faptul că două cântece pe versuri de Radu Gyr au declanșat un val mediatic, deși televiziunea la care lucrează nu a organizat evenimentul.
Nu este foarte optimist și vorbește despre o rămășiță de credincioși, însă îndeamnă la nădejde și la rugăciune pe cei care vor să rămână în credința ortodoxă.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!). Stripe limitează lungimea textelor și din cauza asta vă rugăm să fiți scurți. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
