Ce se întâmplă când tolerăm orice – p. Iosia Trenham

Ascultați un cuvânt duhovnicesc al părintelui Iosia Trenham despre o problemă importantă: ce anume trebuie să îngăduim ca societate și la ce anume trebuie să ne opunem – în această lume care vrea să sărbătorească orice fel de diversitate, fără discernământ.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Ce se întâmplă când tolerăm orice – p. Iosia Trenham

Bun găsit tuturor. Dumnezeu să vă binecuvinteze! Mulțumesc mult că sunteți alături de noi.

Am o reflecție pe care vreau să v-o împărtășesc astăzi, provocată de un eveniment petrecut luna aceasta în statul Iowa, care m-a tulburat profund. Cred că cei mai mulți dintre noi, care ne trăim credința creștină în patria noastră iubită, care moare tot mai repede și își pierde cu totul identitatea în această pastă globalistă promovată de sistem în întreaga lume. Istoria noastră glorioasă și vremurile mai rezonabile s-au pierdut de mult timp. Ne aflăm în mijlocul unei treziri, care mă rog să fie răspunsul lui Dumnezeu la acest secol de declin radical în SUA, mai ales pe plan moral și duhovnicesc, care este izvorul din care izvorăște orice cultură sănătoasă. Trebuie să ai cultul drept, altfel cultura se strică, iar a noastră duhnește până la cer.

Această lozincă pe care o auzim tot mai des în cultura noastră are printre cântecele ei preferate „Să sărbătorim diversitatea”. Este o lozincă promovată de o modernitate lipsită de cultură, de rădăcini, confuză și în cădere cu siguranță. Luna aceasta, pe 6 octombrie, s-a întâmplat ceva cu adevărat șocant, care a fost înregistrat și a ajuns în presă. Este vorba despre o ședință a consiliului municipal din statul Iowa.

Vreau să vorbesc despre ce înseamnă să sărbătorești diversitatea în chip cuvenit. Este legitim să sărbătorim diversitatea? Și, dacă o facem, cum e bine să procedăm? Cred că este legitim. Diversitatea este un aspect al creației care trebuie sărbătorit cu adevărat, dar sărbătorirea ei în chip cuviincios, ca un om de cultură și cu inteligență. Există însă diferențe. Sunt lucruri pe care le sărbătorim și lucruri pe care nu le sărbătorim.

Desigur, a sărbători diversitatea din minunata creație a lui Dumnezeu este firesc și minunat, fiind un aspect al firii umane. Splendida varietate a florilor, a florei și faunei, a peisajelor și a întregii diversități din lumea animalelor, care e cu adevărat uimitoare. Cu atât mai mult, diversitatea dintre oameni trebuie sărbătorită. Nu există doi oameni la fel, fiecare fiind zidit după chipul lui Dumnezeu și chemat la asemănarea cu El. Fiecare om este unic și putem sta cu uimire înaintea acestei lucrări.

Însuși modul în care Dumnezeu a zidit trupul omenesc, plasând capul așa cum a făcut și darul negrăit al ochilor și unde i-a pus – în partea de sus a trupului, faptul că suntem bipedi și umblăm pe pământ cu două picioare, dar inimile și mințile noastre sunt îndreptate spre cer, astfel încât putem fi, în inima noastră, în două locuri în același timp. Diversitatea dintre bărbat și femeie, precum și faptul că fiecare om este, ca și un fulg de nea, cu totul unic, nu doar trupește, ci și ca minte. Complexitatea, frumusețea și diversitatea minții omenești sunt uimitoare. Ce Dumnezeu slujim! Ce Creator! Cât de minunat este El!

Iar apoi, măreția sufletului omenesc și legătura noastră cu lumea nevăzută, precum și faptul că suntem așezați între lumea pământească și cea cerească. O, există atât de multă diversitate la ființele umane care merită să fie sărbătorită. Este cu totul adevărat și există multe alte forme de diversitate care ar trebui sărbătorite. Tainice și mărețe. Alte realități omenești sunt și sărbătorite, dar și jelite.

De pildă, cugetați împreună cu mine la diversitatea limbilor. Consider că diversitatea limbilor e, pe de o parte, extrem de frumoasă și tainică. Să asculți un francez vorbind franțuzește și să vezi cât de râvnitor este să își păstreze limba franceză. Iar aici, unde trăiesc eu, în California de Sud, este și limba spaniolă, care este de asemenea o limbă atât de frumoasă și vorbită, din câte știu, de aproximativ 250 de milioane de oameni în lume, o limbă atât de măreață. Și, desigur, eu iubesc limba engleză. Diversitatea limbilor este ceva foarte frumos și demn de mult respect.

Și totuși, când ne gândim la diversitatea limbilor, ne aducem aminte și că a fost un blestem anume, care a făcut ca înțelegerea și cooperarea între oameni să devină foarte grele. Dacă citiți Facerea, Cap. 11, și istoria Turnului Babel, vă veți aduce aminte că Dumnezeu este Cel care a despărțit limbile omenești, și că la început nu era așa. Dumnezeu este Cel care a despărțit limbile din pricina încercării noastre de a ne auto-îndumnezei, încercând să zidim un turn care să ajungă la ceruri. „Nu avem nevoie ca mila Domnului să coboare peste noi. Nu, nu, vom ajunge noi înșine în înălțimi.”

Apropo, lumea este stăpânită de acest duh. Societățile tehnologice occidentale sunt stăpânite de duhul babilonic al auto-îndumnezeirii. Ne amăgim singuri. Ne amăgim cu desăvârșire. Și în acel text din Facerea, Cap. 11, se spune că Dumnezeu a trebuit să coboare și să vadă, iar ei credeau că au zidit un turn până la cer. O tehnologie atât de impresionantă, inteligența artificială a vremii aceleia. Iar Domnul a trebuit să Se plece ca să vadă acel lucru neînsemnat: „iată ce s-au apucat să facă”.

Așadar, există anumite forme de diversitate care pot fi, cred, sărbătorite relativ, dar care au și un aspect de jale. Însă sunt și diversități pe care 100% nu le sărbătorim, absolut deloc. De aceea, afirmația generală „sărbătoriți toată diversitatea omenească” este cu totul lipsită de sens. Cu totul lipsită de sens.

Acum, cugetați împreună cu mine puțin la această idee. Chiar și seculariștii care ne îndeamnă să sărbătorim diversitatea și care manifestă o toleranță ciudată, pe care oamenii civilizați nu au exercitat-o niciodată, pentru că niciodată nu am fost atât de smintiți ca în societatea secularizată de astăzi. Chiar și aceia care nu cred și nu sunt atașați în mod tradițional de religie și de morală, nici măcar ei nu fac ceea ce spun. Nici ei nu sărbătoresc toată diversitatea omenească, pentru că tocmai cei care promovează sărbătorirea diversității nu sărbătoresc oamenii care resping sărbătorirea diversității. Așadar, sărbătoriți diversitatea, cu excepția opiniei că nu ar trebui să sărbătorim toată diversitatea. Asta ei nu pot tolera. Așa că ei nici măcar nu își pot urma propriile principii.

Dar iată două feluri de diversitate pe care nu trebuie să le sărbătorim niciodată. Și acestea sunt cele mai importante diversități cu putință. În primul rând, diversitatea teologică. Noi nu sărbătorim diversitatea teologică. Nu sărbătorim politeismul din religiile lumii, nu-i așa? Noi, care Îl cunoaștem pe singurul Dumnezeu adevărat, și pentru care această idee nu este doar un joc… Dacă chiar crezi cu adevărat în Dumnezeu, singurul Dumnezeu care a făcut totul îi sărbătorești oare pe cei care socotesc că Dumnezeu nu este unul singur, că Dumnezeu este materie sau că Dumnezeu este o diversitate de ființe, astfel încât există sute și sute de dumnezei diferiți? Nu, nu. Noi nu sărbătorim politeismul, de pildă, și sunt multe alte convingeri teologice care nu trebuie sărbătorite. Noi nu sărbătorim politeismul din religiile lumii. Nu, nu-l sărbătorim.

Oare sărbătorim, în cadrul credinței creștine, erezia? Și aceasta este o diversitate, o diversitate de convingeri teologice. Sărbătorim noi ereziile? „O, iată, ești arian. Socotești că Hristos este creat. Trăiască diversitatea!” Nu, nicidecum. Noi nu sărbătorim diversitatea teologică.

Dar să vedem și al doilea domeniu. Oare sărbătorim diversitatea morală? Oare spunem: „Minunat, îți iubești soția, ești un om iubitor. O, tu îți bați soția. Bravo și ție că îți bați soția!” Oare facem aceasta? Este și aceasta o diversitate. Un bărbat socotește că este nepotrivit să fie violent față de soția sa și o iubește, se jertfește pentru ea, o păzește și o ocrotește, celălalt bărbat socotește că soția poate fi doar o roabă și că, dacă se poartă rău, trebuie lovită. Aceasta este o diversitate de convingeri morale. Oare o sărbătorim? Poate vei zice: „Părinte, nu fi ridicol.” Dar nu este ridicol, căci tocmai această greșeală este răspândită chiar acum în țara noastră, din pricina lipsei noastre de maturitate.

Noi nu sărbătorim diversitatea morală. Nu spunem: „O, iată, ești făcător de pace. Minunat.” Iar apoi: „Tu ești un ucigaș în serie. Ura. Da, sărbătorim diversitatea.” Unora le place să facă pace cu oamenii, unora să-i măcelărească. Noi nu celebrăm nici diversitatea teologică, nici diversitatea morală. Cei care tolerează acest fel de diversitate sunt lipsiți de discernământ.

S-a întâmplat ca, pe 6 octombrie, în Iowa, consiliul municipal să permită unui satanist „să rostească rugăciunea de deschidere a ședinței consiliului.” Acesta L-a chemat pe Satana, spunând cu glas tare, la microfon, cu încuviințarea consiliului municipal, „Slavă Satanei!” și s-a rugat „tatălui întunecat” ca toți să urmeze rătăcirea luciferică de a gusta din Pomul Cunoștinței.

„Dragă tată întunecat, să stăm acum neplecați și neînlănțuiți de doctrinele arhaice născute din minți înfricoșate în vremuri de întuneric. Să îmbrățișăm impulsul luciferic de a mânca din Pomul Cunoașterii. Așa să fie. Slavă ție, Satana!” (Jurământul de supunere.)

Vă puteți închipui că primarul acelui oraș, cine o fi el, în Iowa, a apărat această faptă ca pe o respectare a codului de diversitate al orașului? Oricine gândește astfel este un incompetent mintal și poartă răspundere morală înaintea lui Dumnezeu pentru ceea ce a făcut și pentru platforma pe care a oferit-o răului vădit. Atât de derutați suntem. Aceasta este cea mai bună interpretare. Atât de derutați am ajuns. Trebuie cu adevărat să ne maturizăm și să ne pocăim și să arătăm o oarecare maturitate. Să celebrăm diversitățile corecte, să urâm diversitățile nepotrivite: minciuna și imoralitatea. Și să ne maturizăm.

Dumnezeu să fie cu voi, dragilor! Bun găsit tuturor!

Sper că ați descărcat aplicația Patristic Nectar pe telefon. Este o comoară cu conținut hrănitor de suflet și sper că veți lua în calcul să deveniți donatori regulați pentru Patristic Nectar chiar azi.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!). Stripe limitează lungimea textelor și din cauza asta vă rugăm să fiți scurți. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!