Sunt minunile posibile? – O conferință fantastică a lui John Lennox la Harvard
21 decembrie 2023
Înșelări și minuni, Nașterea Domnului și Maica Domnului – p. Pimen Vlad
21 decembrie 2023
Legat de dorința Guvernului Elen de a legifera căsătoriile cuplurilor de același sex și posibilitatea acestor cupluri de a adopta copii, după Comunicatul oficial al Sfântul Munte, și Sfântul Sinod al Bisericii Elene a publicat o Enciclică, un document oficial fără echivoc pe această temă.
Se remarcă distanța clară și față de declarațiile Papei Francisc care tot în această perioadă a cerut preoților catolici să binecuvânteze cuplurile de același sex.
Lectură plăcută!
Enciclica cu pozițiile Bisericii Greciei în detaliu:
A. Viziunea Bisericii Greciei asupra căsătoriei
Sfântul Sinod al Bisericii Greciei nu se opune în mod specific căsătoriei civile a cuplurilor de același sex, ci se opune căsătoriei civile în general. Biserica Ortodoxă a lui Hristos are propria sa propunere pozitivă de viață care este căsătoria creștină între un bărbat și o femeie.
Biserica consideră uniunea sufletească și trupească a unui bărbat și a unei femei ca pe o alegere de viață sacră care are nevoie de binecuvântarea și Harul Divin acordat de Domnul Iisus Hristos. Din perspectiva Bisericii, căsătoria nu poate fi redusă la nivelul unui acord semnat în fața unui notar public sau al unei declarații comune în fața Primăriei locale.
B. Poziția Bisericii Greciei față de tendințele și actele homosexuale
Toți oamenii, în ciuda imperfecțiunilor și slăbiciunilor lor, sunt în egală măsură copii și chipuri ale lui Dumnezeu. Nimeni nu poate fi criticat pentru caracteristicile și tendințele cu care s-a născut. Biserica este o familie care nu respinge nicio persoană pentru slăbiciunile sale, ci o îndeamnă la o luptă constantă pentru a le depăși. Însă, dincolo de asta, fiecare om este liber și deci responsabil dacă alegerile, acțiunile și modul său de viață, îl conduc sau îl îndepărtează de Dumnezeu.
C. „Egalitatea” în căsătorie și adopție (Convenția Europeană a Drepturilor Omului – Dreptul UE)
Pentru a vorbi despre necesitatea tratamentului egal sau a egalității între cuplurile heterosexuale și de același sex în dreptul la căsătorie și adopție în Grecia, trebuie să fi existat o inegalitate nejustificată din punct de vedere juridic, care trebuie restabilită. Nu este adevărat.
Consacrarea dreptului la căsătorie în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (1950) a fost prevăzută expres doar în favoarea cuplului bărbat și femeie. O concluzie similară reiese din Constituția Greciei (articolul 21).
Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Uniunii Europene a explicat că statele europene sunt obligate să legifereze pentru cuplurile de același sex doar instituții alternative de uniune civilă (cum ar fi acordul de conviețuire în vigoare în Grecia) și:
a) nu sunt obligați să adopte căsătoria între persoane de același sex sau dreptul la parentalitate (adopție) între persoane de același sex;
b) și nici nu sunt obligați să echivaleze cu căsătoria instituțiile alternative de unire civilă aplicabile cuplurilor de același sex;
c) dacă legislația națională nu permite căsătoria între persoane de același sex și parentalitatea între persoane de același sex, statul în cauză are doar obligația de a acorda toate documentele necesare pentru a permite intrarea pe teritoriul său și reședința cuplurilor de același sex – cetățeni ai Uniunii Europene (care au intrat într-o căsătorie între persoane de același sex într-un alt stat) și orice copii, care au fost adoptați în alte state (libertatea de circulație și ședere în Uniunea Europeană).
În plus, statele europene nu au nicio obligație de a legifera căsătoria și drepturile de adopție în favoarea cuplurilor de același sex. Curtea Europeană de Justiție a îndreptățit statele care au fost acuzate că nu extind căsătoria și adopția și la cuplurile de același sex.
D. Acordul de conviețuire în Grecia
Inițial (2008), Grecia legiferase ca instituție alternativă (în loc de căsătorie) a uniunii civile acordul de conviețuire numai în favoarea cuplurilor heterosexuale, excluzând cuplurile de același sex. După cum era de așteptat, Grecia a fost condamnată în 2013 de Curtea Europeană de Justiție pentru discriminare nejustificată împotriva cuplurilor de același sex din cauza orientării lor sexuale. Ulterior (2015) din cauza condamnării, statul grec a fost nevoit să extindă acordul de conviețuire și în favoarea cuplurilor de același sex.
Acum, acordul de conviețuire din Grecia conferă cuplurilor de același sex aceleași drepturi ca și cele ale căsătoriei, cu două excepții:
a) dreptul de a înregistra numele de familie al unei părți contractante cu numele celeilalte părți (după acordul lor),
b) dreptul de adopție. Legislația elenă privind acordul de conviețuire pentru cuplurile heterosexuale și de același sex este în conformitate cu obligațiile internaționale ale țării bazate pe Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Legea Uniunii Europene.
E. Este imposibil de extins căsătoria la cuplurile de același sex fără drept de adopție
Dacă căsătoria este legiferată în Grecia în favoarea cuplurilor de același sex, atunci prin excluderea acestora de la dreptul de adopție care se aplică în prezent cuplurilor căsătorite (heterosexuale), Grecia va fi condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza discriminării nefavorabile a legislației elene împotriva cuplurilor căsătorite de același sex pe baza orientării lor sexuale.
Orice Guvern care extinde căsătoria la cuplurile de același sex, fără dreptul la adopție pe care îl au soții heterosexuali, transferă în esență costul politic aferent următorului Guvern și îl obligă pe acesta a extinde adopția la cuplurile de același sex, deoarece extinderea căsătoriei la cuplurile de același sex fără adopție va cauza condamnarea țării de către Curtea Europeană din cauza politicii sale legislative eronate (extinderea incompletă a căsătoriei și a drepturilor legate de aceasta). Se va repeta ce s-a întâmplat în 2015, când acordul de conviețuire a fost extins la cuplurile de același sex pentru că țara a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiție din cauza legislației sale viciate (2008) doar în favoarea cuplurilor heterosexuale.
Nu este o coincidență că toate cele 20 [1] din cele 56 de state din Europa, care au inclus cuplurile de același sex în instituția căsătoriei, nu le-au exclus din dreptul de adopție, prevăzut în dreptul acestora în favoarea cuplurilor căsătorite.
Presiunea asociațiilor de activiști „LGBT+” de a introduce căsătoria în favoarea cuplurilor de același sex vizează în esență dreptul la adopție, care este principala diferență dintre căsătorie și coabitare (care este prevăzută și în favoarea cuplurilor de același sex).
În sondajele de opinie, publicul grec este întrebat separat în mod înșelător:
a) problema extinderii căsătoriei civile în favoarea cuplurilor de același sex și
b) problema adopției de copii de către cuplurile de același sex, în timp ce ele nu pot fi abordate legislativ ca probleme independente.
La ambele întrebări, publicul are o atitudine negativă și cu o marjă mare mai ales în problema adopției.
Indiferent de opinia poporului, stabilirea unei „căsătorii cu două viteze”, adică cu mai puține drepturi pentru soții de același sex decât pentru soții heterosexuali, nu este permisă din punct de vedere legal.
F. Poziția Bisericii Greciei cu privire la parentalitatea între persoane de același sex
Poziția Bisericii Greciei rămâne aceea că copiii au o nevoie înnăscută și, prin urmare, dreptul de a crește cu un tată bărbat și o mamă femeie. Nicio modernizare socială și nici o corectitudine politică nu poate depăși nevoia naturală a copiilor de tată și mamă. Nu vor funcționa soluții de substituție, cum ar fi persoanele de același sex care acționează ca părinte A și părinte B (două mame, doi tați).
După cum a explicat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, odată cu instituția adopției statul trebuie să ofere copilului o familie potrivită pentru a-l crește, și nu să ofere copii oricui dorește să devină părinte. În contextul adopției, prioritar este interesul copilului căruia îi lipsesc părinți sau părinți potriviți și nu părerea adultului care crede că este potrivit ca părinte.
În acest context, alegerea statului de a nu oferi copii spre adopție cuplurilor de același sex este legală, întrucât acestea sunt în mod obiectiv în imposibilitatea de a transmite la copii modelele de comportament patern și matern și se abat de la rolurile biologice și sociale ale celor două sexe.
Argumentele conform cărora multe cupluri heterosexuale (părinți naturali) se dovedesc a fi părinți nepotriviți sau că nu este de preferat să crească copiii orfani în instituții (pentru ca aceștia să fie dați cuplurilor de același sex) sunt absolut fără substanță. În contextul instituției adopției, obligația statului este să găsească nu cea mai puțin proastă, ci cea mai bună soluție pentru dezvoltarea sănătoasă, lină și integrarea socială a copiilor. De asemenea, nu trebuie trecut cu vederea faptul că în Grecia există un interes al cuplurilor heterosexuale pentru adopții, mai ales că nu puține cupluri heterosexuale, din cauza dificultăților de adopție în țara noastră, au recurs la soluția adoptării de copii pe teritoriul alt stat.
Concluzionând:
a) copiii nu trebuie folosiți ca instrument de presiune activistă,
b) statul democratic nu este obligat să se supună cerințelor personale ale persoanelor cu putere politică, putere economică sau acces privilegiat la mass-media, care se consideră îndreptățite să crească un copil împreună cu partenerul de același sex, ignorând problema dacă alegerile sale de viață privată asigură un mediu de standarde și roluri, care satisfac nevoile unui copil,
c) stabilirea parentalității homosexuale va facilita fenomenele de exploatare economică a femeilor ca mame surogat,
d) copiii nu sunt nici animale de companie pentru oricine dorește sa se simtă un tutore și nici „accesorii” care sa oficializeze sau sa facă acceptabila social o conviețuire intre persoane de același sex.
________________
Prin urmare, deși nu există nicio problemă de dezacord în mod specific cu căsătoria civilă între persoane de același sex, deoarece căsătoria civilă în ansamblu (indiferent de sexul cuplurilor) nu prezintă interes pentru tradiția creștină ortodoxă, cu toate acestea Biserica Greciei, deoarece misiunea sa este, de asemenea, să aibă grijă de creșterea corectă a copiilor și tinerilor, nu este de acord:
- 1) cu parentalitatea cuplurilor de același sex, deoarece nu satisface drepturile copiilor de a avea un tată și o mamă
- 2) cu căsătoria între persoane de același sex, deoarece duce la parentalitate între persoane de același sex (nu este permisă legal extinderea căsătoriei cuplurilor de același sex prin excluderea acestora de la dreptul de adopție care se aplică în prezent cuplurilor căsătorite).
[1]. Andorra, Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Estonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Regatul Unit.
Sursa: VimaOrthodoxias.gr
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
15 Comments
Observ că biserica greacă se opune căsătoriei dintre persoanele de același sex doar din pdv. al creșterii copiilor, nefiind de acord:
“1) cu parentalitatea cuplurilor de același sex, deoarece nu satisface drepturile copiilor de a avea un tată și o mamă
2) cu căsătoria între persoane de același sex, deoarece duce la parentalitate între persoane de același sex (nu este permisă legal extinderea căsătoriei cuplurilor de același sex prin excluderea acestora de la dreptul de adopție care se aplică în prezent cuplurilor căsătorite).”
Deci, vedeți, cum vă ziceam și în comentariile la postarea anterioară, biserica face compromisuri la presiunea societății civile și a drepturilor legale ale omului în UE. Ea nu mai condamnă relațiile homosexuale în sine, ci doar legalizarea căsătoriei, iar atunci nu o condamnă ca fiind rea în sine pentru cuplu, ci doar din perspectiva adopției și creșterii copiilor.
Comunicat mai zice: “căsătoria civilă în ansamblu (indiferent de sexul cuplurilor) nu prezintă interes pentru tradiția creștină ortodoxă”. Cu alte cuvinte, bisericii nu-i mai pasă dacă un bărbat și o femeie trăiesc în concubinaj, sau doi bărbați sau două femei trăiesc în concubinaj. Lucrurile astea nu mai prezintă interes, dar ele au prezentat mare interes până acum câțiva ani. Biserica se schimbă, cum vă ziceam. Chair și a noastră, nu doar cele catolice și protestante, schimbarea e mai mică și mai lentă, dar ea se observă.
Doamne! Interpretezi FOARTE greșit. Ai o energie demonică foarte mare, iartă-mă că îți spun. Păcatul rămâne păcat și este unul foarte mare.
Am energie demonică? Ce vreți să spuneți? Adică sunt demonizat?
Eu doar indicam modul în care biserica emite comunicate. Sunt schimbări de la decadă la decadă. Cu cât drepturile LGBT sunt mai puternice, cu atât biserica maschează critica la adresa LGBT, probabil pentru a nu intra ca instituție sub incidența legilor anti-discriminare . Dacă acum 20 de ani nu se ascundea să critice fățiș relațiile homosexuale, acum se limitează la critica adopției de copii.
Putem merge și mai în urmă pe timpul comunismului la noi, când biserica ca instituție colabora cu regimul și își adapta mesajele cu cele ale regimului. E o chestiune complicată, fiindcă biserica ca instituție, cu b mic, se confundă ușor cu Biserica lui Hristos cu B mare. Mai ales fiindcă noi Ortodocșii zicem că suntem unica Biserică adevărată. Înțelegeți? Dacă Biserica Ortodoxă zice că e unica biserică adevărată, atunci e foarte ușor de confundat biserica ortodoxă ca instituție cu Biserica lui Hristos.
Energia demonică nu implică neapărat demonizare. Da, ai energie demonică, iartă-mă că îți spun! Biserica Ortodoxă este Biserica lui Hristos însă tocmai de aceea trebuie să fim înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii. Biserica este împotriva LGBT de la înființarea ei și până astăzi. Nu a urât niciodată persoanele și nu a fost agresivă față de ele ci față de păcat. Nu și-a schimbat atitudinea față de această temă. Nu are altceva ce să facă decât să nu le primească la Sf. Împărtășanie și să le avertizeze că se vor chinui și aici pe pământ și veșnic, care este lucrul cel mai grav. Desigur că sunt ortodocși care nu sunt așa cum ar trebui să fie.
Mă sperie ce-mi spuneți, că am energie demonică… e acesta o concluzie logică la care ați ajuns doar citindu-mi comentariile, sau e ceva ce simțiți despre mine în mod mistic?
Ce trebuie să fac ca să scap de ea?
Pentru Adrian
Citez : ” Prin urmare, deși nu există nicio problemă de dezacord în mod specific cu căsătoria civilă între persoane de același sex, deoarece căsătoria civilă în ansamblu (indiferent de sexul cuplurilor) nu prezintă interes pentru tradiția creștină ortodoxă…”
Deși aceasta parte din text’: “deși nu există nicio problemă de dezacord în mod specific cu căsătoria civilă între persoane de același sex,…” poate duce în erroare și să se înțeleagă greșit, dacă citești textul ce urmează în continuare ai să găsești răspunsul.
Citez : “deoarece căsătoria civilă în ansamblu (indiferent de sexul cuplurilor) nu prezintă interes pentru tradiția creștină ortodoxă…”
Răspunsul îl ai aici : ” căsătoria civilă”. Ști ce spune Sfântul Cleopa Ilie despre căsătoria civilă: “Este egal ca și cum ți-ai cumpăra un bou și mergi cu el la stat să declari că este al tău” așa și cu acesta căsătorie civilă, este egal cu 0 în fața Bisericii și a Domnului. Domnul NU a binecuvântat căsătoria civilă, ci CUNUNIA, Taina Nunții ( una din cele 7 Taine ale Sfinției Biserici ).
De accea textul spune că căsătoria între persoane de același sex și căsătoria civilă în ansamblu nu prezintă interes pentru tradiția creștină ortodoxă, adică este egal cu 0, cum am spus mai înainte, în fața lui Hristos.
Ce se face în Sfânta Biserică sunt Taine cerești, ceea ce se fac cu acte și semnături la Stat, sunt lucruri lumești și fără importantă duhovnicească ( exemplul Sfântului Cleopa Ilie)
Doamne ajută !
Da, înțeleg, cu toate acestea, când biserica știa că ceva e păcat, de obicei se exprima în consecință. Dar în acest comunicat, avită în mod diplomatic să o facă. Nu zice că uniunea civilă e conviețuirea în păcat, zice că nu e treaba bisericii. Aceste exprimări diplomatice sunt din ce în ce mai frecvente din ce am observat, de aceea ziceam că se observă compromisuri și la bisericile ortodoxe în fața schimbărilor sociale, nu doar la cele catolice și protestante.
Acele compromisuri sunt bune din punct de vedere social, dar rele din punct de vedere spiritual. Se observă de-a lungul secolelor o înmuiere a stricteții bisericii față de anume păcate, atunci când acele păcate se generalizează și normalizează în conștiința publică. De aceea dădeam exemple în niște comentarii la altă postare cu îmbrăcămintea modernă a femeilor, care în urmă cu secole ar fost considerată un mare păcat și total de neacceptat, dar acum e acceptată chiar în unele mănăstiri de oraș. Asta ziceam, că noi ortodocșii zicem că doar alții se schimbă, dar de fapt ne schimbăm și noi, mai lent și mai puțin, dar există o schimbare.
Citez textul : “căsătoria civilă în ansamblu (indiferent de sexul cuplurilor) nu prezintă interes pentru tradiția creștină ortodoxă…”
Textul ” nu prezintă interes ” se poate înțeleage în următorul fel: de-a face, sau, nu are legătură.
Citez : “căsătoria civilă cuplurilor în ansamblu… nu are legătură, cu tradiția creștină ortodoxă ( adică cu Sfanta Tradiție )” ADEVĂRAT 100% !!!
In Enciclica,chiar la pct A se spune:
“Sfântul Sinod al Bisericii Greciei nu se opune în mod specific căsătoriei civile a cuplurilor de același sex, ci se opune căsătoriei civile în general. Biserica Ortodoxă a lui Hristos are propria sa propunere pozitivă de viață care este căsătoria creștină între un bărbat și o femeie”
Dvs sunteti NEATENT si de aici rezulta falsele dileme pe care le expuneti
Capacitatea de a fi ATENT este obligatorie pt a ÎNȚELEGE un text.
Pedagogii numesc nivelul dvs de pregatire cu sintagma “analfabetism funcțional” , gasiti pe internet detalii despre ce inseamna.
Si inca ceva: Enciclica NU este despre homosexualitate ci despre intentia guv. elen de a legifera casatoria civila intre persoane de acelasi sex.
Dvs reproșați Enciclicii ca nu are alt subiect, ceea ce este aberant,pt ca scopul Enciclicii nu este morala crestina ci un act legal pe care guv si parlamentul elen vor sa-l faca.
Sunt pur si simplu lucruri diferite, legea civila NU incrimineaza homosexualitatea (ca acum 50 ani) asadar nu acesta e obiectul discutiei.
Ar fi minunat daca ati reusi sa pricepeti macar care este TEMA Enciclicei
Enciclica tratează în mod clar și relațiile homosexuale (vedeți punctul B) și căsătoria homosexuală, pe care le subordonează interesului creșterii copiilor. Am urmărit și alte poziții ale bisericilor de-a lungul timpului, inițial încercau să lupte contra drepturilor LGBT pe motive de credință și dogmă creștină. Dar pas cu pas, pe măsură ce au observat că această tactică nu are efecte la nivel de legislație, au schimbat tactica și acum abordează aproape totul din privința creșterii copiilor.
Am întâlnit cândva în autobuz un călugăr care studia dreptul, și mi-a zis că o face special pentru a apăra interesele bisericii în justiție, ca o strategie, deci e de înțeles că există aceste tactici și strategii, aceste comunicate nu sunt curate ca trupul și sângele Domnului, nici cărți de rugăciuni, nici spusele sfinților, ele sunt tactică și diplomație și politică în proporție de 50%.
Chiar în această frază se observă o schimbare clară de atitudine: “Nimeni nu poate fi criticat pentru caracteristicile și tendințele cu care s-a născut.”. Cu ceva ani în urmă poziția bisericii era fie că nimeni nu se naște așa, că e doar manipularea culturală a LGBT și căderea în păcat, fie că e o boală psihică. Dar acum observați schimbarea de nuanță? “Nimeni nu poate fi criticat pentru caracteristicile și tendințele cu care s-a născut.”… E o acceptare cu jumătate de gură că homosexualii s-ar putea naște așa, cu tendințe și caracteristic homosexuale…
Eu nu zic că aceste schimbări sunt bune sau rele, sincer nu știu cum sunt, pe de.o parte biserica se adaptează la noile vremuri pentru a nu îndepărta credincioșii, sau pentru a nu intra în conflict cu legile anti-discriminare, dar pe de alta poate fi interpretat și ca un compromis de la valorile spirituale, e complicat. Oricum, eu nu zic că face ceva bine sau rău, nu critic biserica, eu doar observ aceste schimbări de atitudine de-a lungul timpului și semnalez faptul că schimbările există, nu e adevărat că doar catolicii și protestanții se schimbă odată cu schimbările sociale, și la noi există o schimbare mai subtilă și mai lentă, dar ea există.
P.S. Deși e posibil să greșesc în ce am scris mai sus referitor la faptul că biserica și-a schimbat abordarea în comunicatele oficiale, e posibil ca eu să fi confundat alte luări de poziție mai dure din biserică (precum ale unor comunități, preoți și călugări) cu comunicatele oficiale. Fiindcă de obicei comunicatele oficiale sunt mai blânde cu păcatul, mult mai diplomatice în abordări, mai atente să nu deranjeze nicio comunitate străină de ortodoxie. Dacă acesta e cazul, atunci e o diferență între ce se exprimă în comunicate și ce exprimă anumite entități mai conservatoare din sânul bisericii.
De fapt, dacă stau să mă gândesc, această diferență dintre comunicatele oficiale și ceea ce zic părinții în privat e foarte clară în alte privințe. Îmi vine în minte ce zice părintele Theologos (și mulți alți părinți de altfel) că religiile orientale (Budism și Hinduism) sunt demonice și că zeii lor sunt demoni. Ar fi un scandal internațional de proporții dacă o biserică ortodoxă națională ar emite un astfel de comunicat oficial, ar stârni proteste în India și pe la ambasade. De unde rezultă că aceste comunicate nu pot comunicate adevărul de credință. Nu au cum. Trebuie să comunice totul cu perdea.
Deci poate m-am înșelat și chestiunea nu e că biserica și-a schimbat atitudinea față de LGBT în comunicatele oficiale, poate chestiunea e că aceste comunicate oficiale au fost tot timpul mai blânde față de ceea ce zic oamenii bisericii în privat.
Singurul mod în care aș putea înțelege aceste schimbări din pdv. spiritual e faptul că preoții se tem că dacă sunt prea stricți precum erau înaintașii lot, nu mai vine lumea la biserică, se teme să se mai spovedească fiindcă absolut totul e un păcat. Și atunci aleg să mai închidă ochii, pe principiul “mai bine să nu-i pierdem cu totul”.
E o alegere complicată, nu știu cum ar fi mai bine – să avem multă lume mântuită cu nota 5, abia de trecere, sau să avem mai puțină lume mântuită și sfințită dar cu note mult mai mari, de la 7 în sus? Aici ar putea răspunde părintele Theologos dacă are timp. Doamne ajută.
Interpretati HALUCINANT comunicatul BOG.
Nu are rost sa intru in detalii,e inutil.
Mintea fiecarui om interpreteaza realitatea dupa anumite scheme,mintea dvs deraiaza uluitor de la intelegerea SENSULUI corect al cuvintelor.
Aveti o varsta,sunteti deja format, retelele neuronale sunt formatate,asta e situatia.
Probabil cativa ani de asceza si rugaciune intensiva ar schimba multe,dar cine sa se inhame la asa efort ?
Later edit: Părinte, să știți că între timp am realizat că Biserica Ortodoxă nu s-a schimbat și nici n-a făcut compromisuri. Mi-e greu să vă explic cum am realizat asta deși în comentarii părea că încerc să demonstrez contrariul, fiindcă e o realizare dincolo de rațiune (rațiune în sens de minte). Încercam să-i explic soției mai multe despre ortodoxie, și din senin m-am trezit zicându-i că ortodoxia e adevărul pur, nealterat, exact așa cum a fost el pe pământ acum 2000 de ani. Și am simțit o senzație de pace zicând acestea, spre deosebire de senzația de război pe care o aveam când scriam comentariile în care argumentam contrariul.
De asemenea am vizionat un clip al părintelui de la Mull Monastery în care explica cum demonii ne sparg fie cetatea minții, fie cea a inimii, și așa ne atacă. Și că trebuie să încercăm să înțelegem cum anume atacă ei în cazul nostru, dacă atacă mintea sau inima sau ambele, și ce metode folosesc mai exact. Și am realizat că în cazul acestor comentarii pe care le făceam, demonii s-au folosit de minte. Chiar și acum, când gândesc prea mult, parcă îmi vine din nou să găsesc explicații logice care mă duc în acea stare de război
Părintele de la Mull zicea că a învățat să nu se mai încreadă în minte, fiindcă la 15 ani gândea într-un fel, la 25 în alt fel, la 35 în alt fel, dar adevărul nu se poate schimbat în funcție de vârstă, el este același, de unde rezultă că nu e bine să ne încredem prea mult în minte. Și de aceea demonii în cazul său atacă mai mult cetatea inimii.
Mă întreb totuși cum poate fi un sfânt ortodox și intelectual în același timp, dacă mintea nu e ceva în care ne putem încrede? Cum reușește un sfânt precum Pr. Stăniloaie să ajungă la adevăr nu doar în mod mistic prin trupul și sângele Domnului, așa cum ajunge orice băbuță, ci și în mod intelectual, folosindu-și mintea?
Eu îți recomand să vorbești cu duhovnicul (dacă ai ), toate aceste întrebări.
Dacă nu ai duhovnic, există rugăciune pentru găsirea unui duhovnic.
Eu personal nu vreau să îmi dau cu părerea la deciziile pe care le i-a Biserica. Cel mai bine cum ți-am spus, întreabă duhovnicul fiindcă acestea sunt discuții duhovnicești sensibile, în care se poate judeca și osândi foarte ușor. Și nu uita că vorbim despre Sfântul Sinod și Biserică. Deci mare atenție !
Doamne ajută 🙏