Sfântul Eligius Aurarul

Urmăriți un frumos material despre un sfânt foarte puțin cunoscut la noi, dar a cărui viață extraordinară este foarte pilduitoare – Sfântul Eligius Aurarul.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Sfântul Eligius Aurarul

Astăzi vă vom prezenta un meșter desăvârșit, un aurar din Franța, un om a cărui îndemânare cu aurul și nestematele era întrecută doar de bogăția credinței sale. În Sfânta Scriptură ni se poruncește să facem toate lucrurile ca și cum le-am face pentru Dumnezeu. „Tot ce faceți, lucrați din toată inima, ca pentru Domnul, iar nu ca pentru oameni.” De-a lungul veacurilor, mulți sfinți au împlinit această poruncă prin felurite îndeletniciri, iar sfântul de astăzi a făcut-o prin măiestria meșteșugului de aurar.

În Franța, țara sa de origine, este cunoscut sub numele de Sfântul Eloi, dar este numit și cu numele său latin, Sfântul Eligius. Încă din tinerețe a arătat o mare înclinație pentru lucrările complexe din metal, fiind ucenic la mai mulți aurari și meșteri iscusiți din regatul său, până când a ajuns să lucreze direct sub conducerea vistiernicului unui rege franc.

L-a impresionat repede pe vistiernic prin dibăcia sa cu aurul și nestematele și, curând, i s-a încredințat o lucrare pentru curtea regală, o poruncă direct din partea regelui: să facă un tron. Regele i-a dat o anumită cantitate de aur și nestemate pentru această lucrare, iar Eloi s-a apucat de ea cu toată râvna. Finalizarea lucrării i-a întărit și mai mult poziția la curte, nu doar ca un meșter cu o îndemânare deosebită, ci și ca un om cinstit. În ziua hotărâtă, Sfântul Eloi s-a înfățișat la curte și, cu mare pompă, a prezentat tronul înaintea regelui și a curtenilor. Un prieten apropiat al Sfântului Eloi a scris despre acest eveniment. Regele a început să laude cu uimire meșteșugul atât de ales și a poruncit ca meșterul aurar să fie răsplătit după vrednicia lucrării sale.

Dar, în timp ce toți se bucurau de frumusețea tronului, Sfântul Eloi a făcut un pas înapoi și a spus că mai are o surpriză. S-a deschis o ușă și a fost adus un alt obiect ce era acoperit. Eloi a ridicat învelitoarea și a arătat un al doilea tron, identic cu primul. El bătuse aurul atât de subțire și cioplise nestematele cu atâta iscusință, încât izbutise să facă tronul dorit de rege folosind doar jumătate din materialele primite. Ar fi putut să fugă cu restul materialelor și nimeni nu ar fi băgat de seamă. În loc de aceasta, a făcut un al doilea tron, la fel cu primul. Regele a fost atât de impresionat de meșteșugul și de cinstea sa, încât a început să-i încredințeze lucrări direct și, în cele din urmă, l-a numit maestru al monetăriei regale.

Eloi a devenit astfel monetar. Aceasta era o dregătorie foarte însemnată în acea vreme, deoarece era încredințată unei persoane cu crearea monedei oficiale a regatului. Prin iscusința sa, a ajuns să fie prieten nu doar cu regele, ci și cu urmașul acestuia la tron și cu alți conducători din toată Galia. Era căutat nu doar pentru meșteșugul său de aurar, ci și pentru adânca și luminata înțelepciune și viețuire duhovnicească. Se spune că Sfântul Eloi obișnuia să citească din Sfintele Scripturi în timp ce modela lucrările sale. Cu mult înainte de podcasturile de astăzi, el citea și în lucra. Dar inima Sfântului Eloi nu era îndreptată spre slava pământească. Tot ceea ce făcea, fiecare faptă a sa, era săvârșită spre slava lui Hristos.

Eloi a început să-și folosească legăturile cu regele și cu ceilalți regi ai Galiei, precum și propria avere, pentru a răscumpăra robi și prizonieri de război. El îi cumpăra și apoi îi elibera îndată. Venea înaintea lor și le spunea: ”Aveți trei alegeri în fața voastră: prima – puteți pleca acasă și vă voi plăti întreaga călătorie până la locul de unde ați venit, ca să vă întoarceți la familiile voastre, dacă le aveți; a doua alegere este să veniți și să locuiți cu mine, nu ca sclavii mei, nu ca slugile mele, ci pur și simplu ca prieteni și să lucrați împreună cu mine ca aurari; vă voi învăța meșteșugul și credința; a treia alegere este să mergeți într-una din mănăstirile pe care le-am întemeiat și le-am înzestrat și vă voi plăti întreaga formare și veți putea intra în slujirea lui Hristos. Mulți dintre acești robi eliberați au călătorit spre casă pe cheltuiala Sfântului Eligius, iar mulți au rămas cu el și i-au devenit prieteni. Dintre cei care au rămas cu Eligius și au intrat în casa și în familia sa, au fost trimiși în alte cetăți, făcând înmormântări și îngropări cuvenite prizonierilor morți de acolo. Oamenii care fuseseră executați pentru crime erau pomeniți și îngropați cu cinste și evlavie de către prietenii lui Eligius. Unii dintre cei adoptați de Eligius au ajuns aurari iscusiți și unul dintre ei a devenit aurar, misionar și sfânt. Câțiva dintre cei care au lucrat pentru el și câțiva care au mers la mănăstiri au devenit misionari, mergând mai departe, la popoarele păgâne ale Galiei. care nu auziseră încă de Hristos.

În tot acest timp, Éloi, sau Eligius, a rămas bine cunoscut la curte. Se înfățișa adesea îmbrăcat în mătăsuri și podoabe frumoase, așa cum se cuvenea sfetnicului de seamă al regelui, marelui aurar și marelui monetar. Dar toate acestea erau, într-o anumită măsură, o aparență, iar cei care îl cunoșteau pe Eligius știau ce ascundea. Sub toate podoabele pe care trebuia să le poarte ca membru al curții, purta un sac aspru, de umilință, pe care-l simțea pe piele neîncetat, nu ca să arate altora, ci ca să-și aducă aminte el însuși, că nu iubește podoabele, că nu trăiește pentru bogăție și că se străduiește să rămână smerit înaintea lui Hristos, aducându-și aminte că este doar un om. Dar, pe măsură ce creștea în credință și odată cu înaintarea în vârstă își dedica tot mai mult timpul și osteneala eliberării captivilor și ajutorării săracilor, a început să poarte tot mai puțin din podoabele de la suprafață, până când a ajuns să intre în curțile regale îmbrăcat doar într-o tunică de sac și încins cu un brâu gros de frânghie. În cele din urmă a fost hirotonit episcop și a rămas aurar și ca episcop, dar aceasta i-a dat și mai multă putere să se îndeletnicească cu lucrarea misionară, care a adus mare roadă printre popoarele păgâne.

El însuși, deși ar fi dorit să trăiască în liniștea mănăstirii, nu a putut, din pricina numeroaselor sale îndatoriri. Totuși, a întemeiat și a plătit pentru înzestrarea mai multor mănăstiri în țară și i-a ajutat pe monahii și monahiile care viețuiau acolo. Mai multe mănăstiri au fost zidite în întregime din agoniseala sa de aurar. Datorită călătoriilor sale în ținuturile păgâne unde creștinii nu mai ajunseseră de multă vreme, a putut să găsească moaștele unor sfinți care se pierduseră de-a lungul timpului, să le facă racle și să le aducă înapoi în biserici.

Când, în cele din urmă, și-a dat sufletul, la înmormântarea sa au luat parte deopotrivă bogați și săraci, regi și cerșetori, oameni care fuseseră ajutați în viața lor de acesta. Moștenirea sa a fost imensă și el continuă să inspire meșteri din întreaga lume. De multă vreme este obicei la Paris ca, de ziua Sfântului Eligius, breasla aurarilor din Paris să dăruiască Catedralei Notre-Dame o lucrare de artă, spre înfrumusețarea catedralei, în cinstea celui socotit patron al aurarilor. El este socotit, de asemenea, patronul colecționarilor de numismatică și al Corpului Regal de Ingineri Electromecanici din Regatul Unit și din Australia. El este cinstit în întreaga lume ca ocrotitor al aurarilor, fierarilor și al tuturor inginerilor.

Viața sa, scrisă de un prieten apropiat la scurt timp după moartea sa, oferă o frumoasă descriere a sa: ”Era înalt, cu față rumenă, avea un păr frumos, cu bucle ondulate, mâinile îi erau cinstite, iar degetele lungi, chipul său era ca de înger și privirea înțeleaptă. În fiecare zi a vieții sale tânjea după patria sa cea veșnică. Era blând în toate, cu pace, cu inimă evlavioasă și cu duh tare la luptă.” Din toate relatările, Sfântul Eligius a făcut multe lucruri frumoase și, din mila lui Dumnezeu, ni s-au păstrat până astăzi câteva monede bătute în monetăria sa, marcate cu numele latin Eligius.

Vă mulțumesc mult pentru vizionare. Simt că, atunci când facem un episod despre un monetar, se cuvine să vă reamintesc că, dacă vă place acest canal și doriți să ne ajutați să facem mai multe filmări, vă rugăm să luați în considerare o donație lunară pentru această lucrare. Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Pe Sfântul Eligius l-am cunoscut abia de curând. Am aflat despre el cam cu un an în urmă și mi-a plăcut pur și simplu de viața sa. Ce erou desăvârșit! El este o inspirație pildă pentru oricine voiește să se îndeletnicească cu arta și cu crearea frumosului căci crearea de frumos este un exercițiu duhovnicesc. Și avem sfinți ca Eligius care ne întăresc în aceast demers. Acest episod este închinat tuturor artiștilor. Însoțim acest episod cu o ceașcă simplă de ceai rooibos. Doar ceai rooibos simplu, pentru că, la ora filmării, se făcuse târziu și nu am vrut să bem ceva cu cofeină în el. Și mie îmi place rooibosul. Minunat. Noapte bună!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!). Stripe limitează lungimea textelor și din cauza asta vă rugăm să fiți scurți. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!