Țarul – film de lungmetraj
13 ianuarie 2024
Singurătate, ADHD, Droguri, Familie – Radu Dobriceanu, p. Teologos
14 ianuarie 2024
Modul în care gândim ne determină comportamentul. De aceea, este necesară o stare de trezvie constantă în privința gândurilor care vin neîncetat. Citiți câteva întrebări și răspunsuri pe această temă în rubrica duminicală de astăzi. Vă mulțumim pentru comentarii și întrebările pe care ni le-ați trimis!
La final, citiți un citat duhovnicesc din Sfinții Părinți.
Răspândiți dragostea!
Faceți click/tap pe întrebări pentru a vedea răspunsurile!
Lectură plăcută!
Păi ce alt scop să aibă? Trebuie mare atenție! Uneori putem să ironizăm o situație însă mare atenție să nu rănim un suflet.
Ne mustrăm pe noi înșine și ne rugăm Domnului pentru ei.
Diavolii și oamenii care războiesc pe Dumnezeu chiar dacă Dumnezeu nu războiește pe nimeni și nici nu este deranjat de asta.
Nu, însă conclude.
Păi nu trebuie să cerem. Însă e de înțeles că omul este presat și atunci din presiunea inimii sale, omul cere.
Nu neapărat. Suntem sub har, care vine și pleacă.
Numai dacă luăm masa. Sunt în Ceaslov sau în Cărțile de Rugăciuni. Pentru ceva mic să zicem „Doamne, mulțumesc!”
Da, evident că poate destabiliza. E bine să evităm. Să stăm în inima noastră. Să zâmbim mult și să vorbim puțin.
Din cauza întunecării minții noastre. Dacă tăiem grijile și alocăm timp programului duhovnicesc constant atunci vom simți asta. Trebuie rupere de lume.
Sunt același patimi însă expresia lor este diferită pentru că au trecut 2000 de ani de creștinism. Fiecare epocă are specificul ei. Din cauza aste e nevoie de sfinți tot timpul
Să nu le băgăm în seamă. Să nu discutăm cu gândurile și să ne rugăm cu „Doamne Iisuse…”
A face voia lui Dumnezeu permanent. Desigur că nu se poate însă dacă ne străduim, Dumnezeu este milostiv și ne va vindeca și vom fi fericiți în veșnicie, vom trăi la maxim, adică ne vom mântui. Notă: desigur că datorită faptului că lumea are un sistem de valori total diferit, expresia „a-și trăi viața” are în lume un sens cu totul diferit.
După moarte nu mai avem trup și deci nu mai avem conștiința limitărilor noastre. Dacă nu mă văd limitat nu mai am motiv să-mi schimb părerea/direcția. Vedeți aici pe pământ câte certuri interminabile se fac pe teme netrupești: politică, teologie, artă, filosofie etc., cu toate că ar trebui să vedem cât suntem de limitați (avem nevoie de hrană, somn, adăpost etc.). Dacă toate aceste nevoi trupești dispar, atunci omul se înțepenește pe poziția sa existențială. Vorbește Sf. Ioan Damaschin despre asta (și nu numai).
Să nu ne afecteze. Este cunună pentru noi și ne eliberează de mâzga slavei deșarte.
Esențial. Nu ne putem liniști altfel.
Citat duhovnicesc:
Și noi, dacă am fi apucat să ne rânduim inima cu gânduri smerite, n-ar fi aflat vrăjmaşul loc în noi să semene seminţele rele. Dar pentru că ne găseşte pustii de orice gând bun şi mai degrabă stârnindu-ne pe noi înşine spre răutate, ia de la noi prilej, adaugă şi pe ale sale, şi din oameni ne face draci. Căci lucrarea diavolilor este să-i tulbure pe oameni. (din „Pateric”)
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!
25 Comments
Deci ideal ar fi să nu mai cerem lui Dumnezeu să ne ajute?
Părinte, când spuneți că trebuie rupere de lume, presupun că nu vă referiți la a renunța la relația pe orizontală cu societatea, nu? Știu că ambele sunt necesare și interdependente, cea pe orizontală cu semenii și cea pe verticală cu Dumnezeu.
Rupere de cele păcătoase din lume.
Pt mine păcat e sa fumez,
-sa vreau sa iasă partidul x la alegeri ca să fiu sigura ca mi merg muuult mai ușor afacerile,
– sa nu mergi la liturghie
– Sa judec pe alții după cum vad/îmi place mie
-să tot desfrânnez fără nici o schimbare spre bine
…….
Aceasta reprezintă opinia mea la referința p. Teologos.
Doamne ajută!!!
Corpul de carne protejează sufletul de prea mare suferință și de prea mare bucurie. După deces această protecție cade.
Merg la slujba de duminică dimineața ori la catolici ori la evanghelici. Ortodocșii români sunt prea departe de ajuns pe jos.
Ieri, după o lungă absență, am zis că merg la evanghelici că au biserica la doi pași. Deși am avut sentimentul clar că nu este slujbă, am purces totuși după logica: nu se poate să nu fie.
Am ajuns, am pus mâna pe clanță și ușa era închisă. În inimă au început să curgă lacrimi și lacrimi au urcat și în ochi și in timp ce mă miram de reacție am auzit vocea blândă a sufletului: nu ar fi voie ca bisericile să fie încuiate, nu a fost așa lăsat. Apoi se referea la clerici, cum că sunt instruiți dintotdeauna să țină slujbele în biserică în fiecare zi indiferent dacă sunt enoriași de față sau nu. Căci bisericile sunt coloane de lumină sfântă și canale de comunicare cu Tatăl. Slujbele nu se fac musai pentru enoriași ci mai degrabă pentru menținerea legăturii bisericilor cu Dumnezeu. Sufletul a plâns aproape toată ziua și mie imi stăteau în gât lacrimile.
Tu vorbești serios? Este foarte rău să mergi la slujbă la catolici sau la evanghelici!
Chiar mai rău decât a nu merge deloc? Adică prezența lui Dumnezeu e mai mică, iar prezența demonilor e mai mare într-o biserică catolică decât într-o piață sau la supermarket sau pe Facebook sau instagram?
Dacă nu mergi deloc stai acasă și te rogi. La eretici ți se pot inocula idei foarte periculoase de care nu știi cum să te ferești.
Am înțeles, mulțumesc pentru răspuns. Dar dacă vizităm un anume oraș și intrăm într-o biserică catolică și ne rugăm la o statuie-icoană a Maicii Domnului presupun că nu e păcat, nu? Adică locul în sine și icoanele nu au cum să fie demonice sau eretice doar fiindcă acolo se săvârșesc liturghii eretice, nu? Sau greșesc? Dvs. ați recomanda ca atunci când vizităm catedrale catolice sau protestante să le privim doar ca obiective turistice, să nu încercăm o conexiune spirituală în interior?
Este păcat. Da, sunt cel mult obiective turistice. De evitat, însă!
P.S. Știu că sunt diferite niveluri de asprime în interpretarea obiectelor de cult catolice, am întâlnit o mănăstire ortodoxă în care nu se acceptă acele candele roșii pe motiv că sunt catolice, dar alte mănăstiri ortodoxe le acceptă. Iar apoi, botezul catolic știu că este tolerat de Biserica Ortodoxă, adică nu trebuie neapărat repetat pentru cine trece de la catolicism la ortodoxie, deci… e puțin confuză treaba…
Nu este confuză deloc. Candelele nu sunt dogmatice. Botezul este făcut în numele Sfintei Treimi și prin iconomie se acceptă (e mai mult de explicat aici).
Părinte, dar… ceva tot nu înțeleg legat de asta… dvs. ați recomandat de multe ori filme făcute de catolici (Patimile lui Hristos), sau chiar de echipe mixte cu diferite credințe (Iisus din Nazaret). Cum de e bine să vedem un astfel de film (care pentru mulți creștini devine o experiență spirituală, nu e doar entertainment), dar să luăm contact cu o biserică catolică nu e bine?
Eu simt aceeași distanțare și lipsă de căldură sufletească la Patimile lui Hristos, precum simt într-o biserică catolică. E prea catolic. Pe când Iisus din Nazaret e mult mai cald, mai profund, chiar dacă Robert Powell era oarecum agnostic când a interpretat rolul, poate asta l-a făcut să caute adevărul în sufletul lui de actor cu o mai mare ardoare. Peste Iisus din Nazaret pare că a coborât Duhul Sfânt la realizare, toată echipa s-a ridicat la mari înălțimi. Probabil așa se explică de ce unele lucrări și fapte ale ne-ortodocșilor ajung să fie valide și pentru noi ortodocșii, fiindcă în mod misterios Duhul Sfânt a decis să coboare peste acele lucrări și fapte.
Chiar foarte serios. Ce pot să spun este că slujbele nu sunt deloc frumoase. Mi se par superficiale și fără mesaj real. Pentru mine. Dar dragostea oamenilor este frumoasă. Oamenii sunt frumoși, dar depinde de la biserică la biserică. La evanghelici oamenii mi s-au părut mai ciudați , mai pentru ei , pentru o comunitate închisă. Catolicii erau super cool: nemți, indieni, polonezi, argentinieni, africani, etc.
Fără legătură directă…..
La ce e de trebuință acea scară pe care s a așezat omătul????
(vara la cules de poame presupun….)
Mulțumesc frumos.
Părinte, femeile trebuie să-și acopere părul și când se roagă în intimitatea casei lor? Tocmai am citit că sf. apostol Pavel cerea asta. De asemenea am aflat că până în secolul 19 toate femeile creștine își acopereau părul oriunde se aflau în public, nu doar în biserică. E ceva ce ar trebui să facă și în zilele noastre?
Scoateti un material despre Petru, Daniel Balas, Matei Vulcanescu? Sunt cei mai urmariti pe internet si cei mai periculosi. Am multi prieteni care ii considera smeriti sau luptatori ai credintei 🤦♂️
Nu sunt cei mai urmăriți. Da, au periculozitatea lor pentru că duc în înșelare suflete nevinovate. Din cauza asta au fost degradați în Biserică – ultimul dintre ei fiind Matei Vulcănescu – caterisit de Crăciun: https://www.antiochian-orthodox.com/post/the-former-priest-matei-vulcanescu-has-been-deposed . Dacă aș vorbi despre ei i-aș aprinde și mai tare pe aceștia pentru că ei nu mai ascultă de nimeni acum și se face doar tulburare. Oricum, am notat doleanța.
Eu una nu-i urmăresc… de fapt doar pe Vulcănescu îl știu, dar nu-mi place abordarea lui (sau duhul lui?) și nu vreau să mă las cuprinsă în logica lui.
In schimb îmi place părintele Dan Popovici sau Iustin Petre, în afară de părinții Chiliei athonite :))
Parinte, candva, pe undeva, am auzit intr-o filmare cu dumneavoastră ca ati numit o carte care v-a adus pe dumneavoastră la credinta…care ati citit-o pe la începutul „drumului“..oare sa fi fost o carte de la sfantul ioan scararul? Nu mai imi aduc aminte..imi puteti spune titlu va rog? Sau poate ma puteti ajuta…ce sa ii răspund unei persoane care m-a intrebat „cum sa îl cunosc pe dumnezeu?“ de unde sa incep? Stii ca nu am fost invatat nici ca si copil despre lucrurile astea..nici nu sunt convins daca exista dumnezeu sau nu..“De unde sa incep?“ Multumesc!
Pt Luisa
Si eu astept acest raspuns.
Mulțumesc frumos
Doamne ajută!
Cartea este „Dogmatica” de Sf. Ioan Damaschin. Nu știu unde poți să o găsești de cumpărat. Aici e epuizată https://www.libris.ro/dogmatica-sfantul-ioan-damaschin-ibm973-616-038-6.html (există și o altă ediție, mai veche, cu o copertă verzuie). Poți însă să o găsești în format electronic (PDF): https://invataturiortodoxe.ro/catehetica/dogmatica.html
Părinte ,cand mă rog ori zic în gând ce acatist sa citesc azi îmi vine o stare de frica ce sa fac în aceste situații ?
Să-l citești și să nu iei în seamă aceste stări. Sunt demonice.
Mulțumesc!