Nu vă temeți de această lume! – p. Spiridon Bailey

În cuvântul pe care vi-l prezentăm, p. Spiridon Bailey ne expune motivele pentru care nu ar trebui să fim temători în fața ispitelor pe care le întâmpinăm în viața noastră creștină.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Nu vă temeți de această lume – p. Spiridon Bailey

Nu vă temeți de ispitele și luptele din această lume. Părinții Bisericii clasifică ispitele în tot felul de moduri diferite, dar există două tipuri principale în care ei împart ispitele și acestea ar fi: ispite exterioare și ispite interioare. Ispitele exterioare sunt de fapt acele lucruri care ni se întâmplă și care nu au nimic de-a face cu păcatul nostru sau cu vinovăția noastră, cum ar fi boala și foamea, dezastrul natural și așa mai departe, lucruri care nu rezultă din păcatul nostru direct.

Și oricât de mult ar repeta companiile de asigurări această idee că acestea sunt acțiuni ale lui Dumnezeu, adevărul nu este acesta. În primul capitol al Epistolei Sf. Iacob ni se spune în mod specific că Dumnezeu nu trimite ispită, Dumnezeu nu este autorul ispitelor noastre. Și deci, atunci când suferim ispite, trebuie să înțelegem că cuvântul ispită în sine are înțelesuri diferite după cum îl folosește lumea.

Foarte adesea ne gândim la ispită doar ca la dorința, tentația de a păcătui, dar Biserica și Părinții Bisericii au înțeles întotdeauna acest cuvânt ca incluzând și acele necazuri, acele lucruri care ni se întâmplă, luptele noastre în viață, chiar și acele lucruri pentru care suntem nevinovați.

Dar al doilea tip de ispite, ispitele din interior, sunt atunci când cedăm patimilor, când cedăm mâniei și poftei și lăcomiei și mândriei și geloziei și așa mai departe. Aceste lucruri sunt în puterea noastră de a le birui și respinge, prin pocăință. Aceste ispite vor genera vinovăție și boală spirituală dacă ne predăm lor. Ele ne provoacă o rană lăuntrică. Și Sfântul Grigore Palama ne avertizează că al doilea tip de ispite sunt cele pentru care ar trebui să plângem, ar trebui să plângem pentru ispitele noastre interioare, pentru acele păcate pentru care purtăm respunsabilitate. Desigur că purtăm responsabilitatea pentru toate păcatele noastre, dar Sf. Grigorie Palama spune că nu ar trebui să plângem pentru necazurile vieții, pentru lucrurile care vin peste noi din exterior, pentru lucrurile lumii, care vin de la lume, lucrurile care în cele din urmă nu ne fac rău spiritual, nu ne fac un rău etern. Sf. Grigorie Palma spune: “Să nu plângeți pentru aceste lucruri ale lumii.”

De fapt, el și mulți dintre părinții bisericii ne amintesc că atunci când aceste lupte vin asupra noastră, ele sunt de fapt o oportunitate de a crește spiritual, de a ne apropia de Dumnezeu. Trebuie să trecem prin aceste încercări. Chiar și Hristos însuși a suferit atacuri din exterior, foame și așa mai departe, și într-adevăr a suferit foarte mult și chiar a murit. El a trecut prin aceste încercări exterioare. Cât de des ne întristăm din cauza tipurilor greșite de ispite, cât de des ne putem panica legat de lucrurile lumii când auzim zvonuri, când auzim știrile, când vedem ce lucruri se întâmplă în lumea din jurul nostru, lucruri care se întâmplă națiunii noastre. Poate fi panică în inimile oamenilor. Și aceasta este pentru că prea des căutăm confortul material, siguranță materială, siguranță fizică, alinare fizică, și nu Harul lui Dumnezeu, care ne dă putere să ne pocăim de cele două lupte care ne pot face rău, de adevăratele ispite. Trebuie să primim Harul lui Dumnezeu pentru a depăși aceste ispite interioare.

Dar, desigur, atunci când ducem vieți predate acestor ispite interioare, atunci când păcătuim de bunăvoie, viețile noastre exterioare cad repede în haos și nenorocire și într-un alt fel de suferință, poate chiar și boală, care rezultă din fumat și băutură etc. în capitolul 14 din Evanghelia după Sfântul Matei citim despre ucenicii plecați cu o barcă și care se trezesc în mijlocul unei furtuni mari și în panica lor ei strigă către Iisus și El se apropie, merge pe apă ca să-i găsească și apoi potolește furtuna și, desigur, le potolește panica.

Părinții Bisericii învață că există multe niveluri de interpretare a acestei istorisiri. Cea mai simplă este pur și simplu că trebuie să vedem cum Iisus învinge tot ceea ce ne amenință pe noi, Iisus are puterea și autoritatea asupra tuturor lucrurilor, chiar și asupra naturii și elementelor din jurul nostru, are puterea de a ne salva de toate. Și aici El merge tocmai pe lucrul de care se tem ucenicii, pe apele furioase din jurul lor. Iar acest eveniment urmează imediat după ce Iisus a hrănit marea mulțime. Iisus, după ce a hrănit cei 5000 de bărbați și femeile și copiii, i-a trimis pe ucenicii Săi, intenționat, pe lac, așa cum El a venit să ne vindece, să ne hrănească înainte de a ne trimite în lume, pentru a înfrunta furtunile lumii. Și citim cum ucenicii au traversat în siguranță pe cealaltă parte, au fost biruitori în încercările lor, asupra fricii de această mare furtună cu care s-au confruntat, punându-și încrederea în Hristos.

Și noi suntem chemați să ne depășim frica în această lume, să ne depășim luptele, ispitele noastre exterioare în viață, să trecem dincolo de ele, să trecem prin viața însăși, prin luptele vieții, așa cum ucenicii au traversat lacul și au ajuns în siguranță pe celălalt țărm. Iar furtuna însăși în acel eveniment simbolizează persecuțiile care s-au ridicat împotriva Bisericii, ostilitățile pe care le-a stârnit Satana în inimile oamenilor lumii pentru a persecuta pe oamenii lui Dumnezeu. Trebuie să strigăm la Hristos, cum au făcut ucenicii, trebuie să ne punem încrederea în El. El are puterea să ne facă să biruim. Cât de neliniștiți, cât de temători au devenit oamenii în această lume, acum că răul se plimbă liber, acum că blasfemia și idolatria au devenit atât de acceptate în cultura noastră, într-un mod atât de nerușinat, și cât de mult sunt duși spre rătăcire copiii noștri de către lucrurile acestei lumi, de cultura din jurul lor.

Și foarte des aceste lucruri sunt glorificate, desigur. În cele din urmă, vedem nu doar blasfemie, nu doar o indiferență față de Dumnezeu, ci o expresie deschisă a urii față de Dumnezeu, cum a fost în ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din acest an, o ostilitate deschisă și o ură față de Dumnezeu. Dar în fața tuturor acestor lucruri, Iisus ne spune aceleași cuvinte și acum, în confruntarea cu aceste ostilități și cu aceste încercări, Iisus ne spune același lucru pe care l-a spus ucenicilor în timp ce erau legănați în barcă de furtuna de pe lac.

Ne spune și nouă: “Puțin credincioșilor, de ce v-ați îndoit?” “Puțin credincioșilor, de ce v-ați îndoit?” Furtunile vor fi potolite, tot răul va fi șters, să fim încrezători în acest lucru, nu trebuie să ne îndoim, Iisus spune: “de ce v-ați îndoit?” Și prin experiența lor, ucenicii au putut să-L proclame pe Iisus ca Dumnezeu. Iisus îngăduie furtunile, El îngăduie să avem ispite în lume, îngăduie luptele noastre, ne lasă să ne luptăm ca și noi să putem deveni desăvârșiți, așa cum s-au desăvârșit apostolii. Dar chiar și în această viață, prin credință, ca și Petru, putem merge pe apă cu Hristos și putem birui tot ce ne amenință.

“Cel care a devenit slujitorul Domnului se va teme doar de Stăpânul său, dar cel care nu se teme de El, se teme adesea și de propria umbră.” (~ Sf. Ioan Scărarul)

“Răbdarea ucide disperarea care ucide sufletul; învață sufletul să se liniștească și să nu devină apatic în fața multelor sale lupte și dureri.” (Sf. Petru al Damascului)

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!