De ce să te mai rogi dacă Dumnezeu știe deja totul? (Simbolismul jocurilor de noroc / tragerea la sorți) – Jonathan Pageau

Urmăriți un clip necesar al lui Jonathan Pageau care ne explică simbolismul tragerii la sorți și al necesității rugăciunii.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

De ce să te mai rogi dacă Dumnezeu știe deja totul? (Simbolismul jocurilor de noroc / tragerea la sorți) – Jonathan Pageau

Deci, întrebarea lui Holden Kim, care are cinci aprecieri în comunitate: „Poți interpreta simbolismul tragerii la sorți în Biblie?”

Da, este un simbolism foarte important. Fratele meu, Matthew, este foarte bun la asta, înțelege acest simbolism. Ideea de a trage la sorți, practic, este renunțarea la ordine, renunțarea la rațiune. Ignori întregul parcurs logic al luării unei decizii atunci când iei decizia. Așa că lași lucrurile la „voia întâmplării”. Lași lucrurile în seama unor cauze non raționale.

Deci, ce înseamnă asta? De exemplu, dacă vrei să angajezi pe cineva, te decizi: te uiți la job apoi te uiți la candidat. Te uiți dacă abilitățile sale se potrivesc cu jobul. Compari candidații și îl selectezi pe cel mai potrivit pentru funcție. Aceasta este o modalitate complet logică prin care unești cerul și pământul. Faci asta tot timpul. De fiecare dată… Aproape toate deciziile pe care le iei se bazează pe o conexiune rațională rezonabilă între cer și pământ.

Acum, tragerea la sorți înseamnă renunțarea la rațiune. Este legat de jocuri, dacă te gândești la asta în felul acesta. Este legat de locul de la sfârșitul zilei sau de momentul de odihnă despre care vorbește fratele meu Matthew: restul ciclului, unde la sfârșit cauzalitatea se descompune, munca se descompune, nu mai lucrezi, nu unești cerul cu pământul într-un mod rezonabil și te odihnești. Iar în momentele în care te odihnești tipurile de cauzalități sunt diferite. Există cauzalități circulare, care se reiau. De aceea jucăm jocuri în acel moment, de aceea tragem la sorți. Gândește-te la jocurile de noroc în termeni de jocuri de noroc care fac bani. Când muncești, munca ta este legată de suma de bani pe care o primești. Deci, depui efort: lucrezi pământul, sau faci altceva, construiești lucruri, vinzi lucruri, și cantitatea de muncă va fi legată de un profit în valoare. Deci este complet rezonabil.

Dar dacă mergi la cazinou și pariezi totul pe „negru”, atunci rațiunea dispare. A câștiga sau a pierde bani nu mai are nicio legătură cu munca depusă, nu are legătură cu nimic din ceea ce faci și care este rezonabil, care va explica câștigul. Deci practic te predai haosului. Fratele Matthew explică asta foarte bine în cartea sa. A face asta poate fi și o modalitate de creștere a sistemului. Este un fel de agent extern care nu are legătură cu ființa dar care îl va crește. Deci o modalitate bună ar fi să te gândești la faptul că: Ai pământul și ai apele, așa că a trage la sorți este practic ca și cum ai privi în piscină, te-ai uita în piscina vizionară, te-ai uita în jos în ape și a vedea ce este acolo. Ca și cum ai arunca zaruri, ai juca cărți, ai face toate aceste lucruri.

Și, de asemenea, poți trage la sorți pentru a prezice viitorul, poți trage la sorți pentru a încerca să câștigi putere pentru tine. Poți renunța la rațiunea ta pentru a aduna puterea întunecată de haos, care este acolo jos și a o face să servească scopului tău. De aceea, în majoritatea lumilor religioase, jocurile de noroc sunt văzute ca fiind rele sau cel puțin aceste fapte sunt pedepsite. Mersul la cazinou, participarea la jocurile de noroc sunt văzute ca ceva care nu este bun. De aceea, tragerea la sorți în sensul de a citi în oasele unui animal sau de a citi în frunze sau de a face tot felul de lucruri asemănătoare, sunt văzute ca fiind negative. Pentru că încerci să folosești ceva dincolo de rațiune pentru a prezice viitorul sau pentru a câștiga putere pentru tine.

Așa că multe practici oculte vor fi legate de acest tip de putere întunecată. Este puterea „reziduurilor”, de asemenea. De aceea, dacă te gândești la magia neagră: utilizarea unghiilor sau a diferitelor reziduuri ale unei persoane ce pot fi folosite împotriva ei, și tot felul de astfel de lucruri, sunt legate de ideea de a trage la sorți.

Dar acum, există un alt mod în care, tragerea la sorți… Gândește-te la asta: Atunci Când Dumnezeu creează lumea, El separă apele: cele de dedesubt și cele de deasupra. Iar cea mai mare parte a tragerii la sorți este ceva de genul: a încerca să descoperi misterul apelor de dedesubt, a încerca să descoperii misterele cauzelor non-raționale, pentru propria creștere, cum ar fi: câștigarea la jocurile de noroc. Dar există și o modalitate prin care sorții îți pot oferi acces la aspectul superior, iar asta e mai delicat. Într-un fel, e ceva ciudat pentru că, de exemplu , când ucenicii decid să-l înlocuiască pe Iuda cu un nou ucenic, ca să redevină în număr de 12, folosesc inițial rațiunea pentru a reduce numărul ultimilor candidați, iar la final deschid spațiul – adică deschid o cale irațională prin care să se manifeste cauzalitatea, în ideea că, practic, acum se predau. Deschid un spațiu pentru ca Dumnezeu să acționeze în lume și să-și dezvăluie voința.

Pentru asta erau utilizate Urimul şi Tumimul. Acestea erau instrumentele de comunicare cu Dumnezeu în Vechiul Testament. Existau unele aspecte ale ghicitului care erau considerate rele, cele care erau acolo pentru a-ți spori propria putere. Dar existau și unele aspecte ale ghicirii care erau considerate normale, cele care deschideau un spațiu de discurs nebazat pe rațiune pentru a putea percepe voia lui Dumnezeu și să urmeze voia Lui Dumnezeu, indiferent de consecințe, nu încercercând să o controleze, să o domine sau să o folosească în propriul avantaj.

Astfel, unele dintre aceste practici încă există și astăzi, vorbeam acum mult timp, cu un episcop din OCA și mi-a spus că: „Ei încă practică asta.” Deci, dacă trebuie să aleagă următorul mitropolit sau trebuie să aleagă un candidat, cum ar fi un episcop sau ceva de genul asta, își vor folosi rațiunea cât mai mult posibil. Practic, vor încerca să găsească cel mai bun candidat, se vor asigura că este cel potrivit, dar dacă nu pot ajunge la un acord după deliberare, după discuții, despre cine este cel mai bun candidat, atunci vor trage la sorți pentru a alege persoana. Practic, deschizi situația și nu te decizi. Practic, făcând asta, îl lași pe Dumnezeu să decidă pentru tine.

Acesta este simbolismul tragerii la sorți și de aceea are un simbolism dublu. De aceea, pe de o parte, este văzut ca fiind foarte periculos și foarte întunecat și ceva în care nu vrei să te implici pentru că, practic, poate fi, o deschidere către haos. Gândește-te la oamenii care merg la cazinou, pentru că asta este, ar putea pierde tot într-un joc de noroc. Își pot pierde banii, nu doar să-i câștige. Dar există și versiuni de ghicire și de deschidere la tragerea la sorți, care este legată de acest alt aspect: deschiderea către cauzalități superioare. Daniel pune o întrebare interesantă, el spune: „Episcopii trag la sorți? De ce mai decid ei orice dacă ritualurile Îi permit lui Dumnezeu să decidă?” Este un mod atât de extrem de a vedea lucrurile, este într-adevăr…. Este protestantismul încapsulat într-o întrebare.

Să luăm întrebarea ta și să o extindem, să spunem: „De ce să te rogi, dacă Dumnezeu știe deja de ceea ce ai nevoie?” „De ce să te rogi pentru alții, dacă Dumnezeu știe deja de ce au ei nevoie și va decide dacă să le dea ceea ce vor?” „De ce să facem ritualele, dacă Dumnezeu știe deja ce este adevărat, corect și bun și dacă voia Lui va fi făcută în lume?” Toate acestea sunt niveluri ale întrebării inițiale. De ce să le ceri altor oameni să se roage pentru tine, dacă te poți tu ruga lui Dumnezeu? Corect? Și de ce să te rogi pentru alții? Toate aceste întrebări sunt legate. Iar răspunsul este: pentru că așa funcționează creația, asta este creația. Asta este creația. Creația este participarea noastră la viața lui Dumnezeu. Și astfel rațiunea noastră și capacitatea noastră de a decide este ceea ce Dumnezeu ne-a dat: să manifestăm numele lumii, să participăm și să fim co-conducători, co-creatori cu Dumnezeu în lume.

Și deci participăm la asta prin toate aceste lucruri, prin rațiunea noastră, prin acțiunile noastre, prin, prin… prin dragostea noastră unii pentru alții, prin rugăciunile noastre pentru ceilalți, toate acestea participă și există un sens în care trebuie să fim întotdeauna deschiși către Dumnezeu, într-un fel, ca fiind ultima soluție, nu ultima soluție, ci într-un fel… posibilitatea ca Dumnezeu să intervină în procesul nostru. Ideea că ai raționa, într-un fel, cât mai mult posibil. Chestia asta e amuzantă pentru că tu… faci asta mai mult decât crezi, apropo. Faci asta oricând decizi ceea ce vei face. Nu poți epuiza analizele raționale pentru ceva anume. De aceea, des, foarte foarte des, vei analiza două căi posibile pentru tine. Vei face asta pentru o anumită perioadă, apoi, la un moment dat, renunți la una și motivul pentru care alegi una în detrimentul celeilalte nu poate fi explicat în termeni de rațiune și faci asta tot timpul.

De fapt, într-un fel, acest fel de joc între rațiune și această deschidere, care face parte din realitate… Pentru că dacă încerci să fi rațional complet pentru a lua o decizie, vei rămâne blocat în detalii, vei rămâne blocat în aceste mici calcule și aceste mici comparații care vor deveni din ce în ce mai precise și nu vei reuși niciodată. Uneori e dificil, alteori e clar. Cum ar fi: Ai doi candidați pentru un loc de muncă. Ai doi candidați pentru un loc de muncă. Amândoi au aceleași abilități, aceeași educație. Practic sunt aceeași persoană, pe hârtie sunt cam la fel, așa că te gândești: ei bine, o să merg pe bănuiala mea, o să merg pe o bănuială. Ce e aia o bănuială? Bănuiala este o renunțare la mijloacele raționale de luare a deciziilor pentru un fel de intuiție despre ceea ce este real. Nu e exact același lucru cu tragerea la sorți, dar e foarte similar, în sensul că e o renunțare la rațiune pentru a putea cuprinde lumea într-un mod mai direct, mai puțin logic.

Și astfel această imagine a Episcopilor care cântăresc rațional doi candidați, sau discipoli, și apoi se deschid către Dumnezeu pentru ca El să intervină în ultimul moment e o imagine a modului în care funcționează realitatea, e o imagine a modului în care faci lucrurile tot timpul. Sper că am fost destul de clar.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!