
Antreprenorul creștin: Hristos sau Mamona? – p. Teologos
21 ianuarie 2026Ascultați un cuvânt foarte profund al părintelui Spiridon Bailey în care suntem învățați cum să ne raportăm la vocile lumii lipsite de Hristos.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Respingeți vocile moarte ale lumii -p. Spiridon Bailey
În aceste zile din urmă, creștinii trebuie să rămână concentrați. Trebuie să rămânem concentrați, să ne protejăm de confuzie, de înșelarea pe care o vedem crescând în lumea din jurul nostru. Vor fi voci tot mai numeroase, adesea pretinzând că sunt creștine, care vor învăța variații subtile ale Evangheliei, adesea implicând terminologie aparent decentă, cuvinte precum frăție și unitate, impregnate cu moralitate lumească. Dar aceste voci ne pot umple pur și simplu mintea cu politică, probleme culturale de zi cu zi, ultimele știri, interpretări sociologice ale uneia și alteia, și trebuie să le refuzăm pe toate. Desigur, este bine să știm ce se întâmplă în lumea noastră, dar nu trebuie să revenim iar și iar asupra aceleași informații. Nu trebuie să permitem să devină acest cerc vicios în mintea noastră.
Există un eveniment din viața lui Hristos care vorbește direct despre această problemă. Îl găsim în Cap. 7 al Evangheliei după Sfântul Luca, când Iisus intră în orașul Nain și acolo întâlnește un cortegiu funerar. Sfinții Părinți interpretează evenimentul, și oamenii, în moduri foarte particulare. Învățătura lor este atât de puțin cunoscută aici în Apus, dar dacă examinăm și explorăm învățătura lor, ea vorbește despre această problemă. Sfinții Părinți spun că Iisus atinge patul mortuar pe care zace băiatul mort și, în primul rând, trebuie să recunoaștem că Autorul vieții S-a făcut trup și deci Trupul Lui este dătător de viață, creator de viață. Însăși realitatea fizică a lui Hristos învinge moartea și stricăciunea și deci, când atinge patul mortuar, chiar și contactul Său fizic este dătător de viață.
Desigur, pentru membrii Bisericii care primesc Sfânta Împărtășania, Hristos nu doar că ne atinge, ci intră în noi, ne unește cu El și pe El cu noi, devenim una în Trupul Său, Biserica. Iar mama băiatului mort, citim că era văduvă. Ea este o văduvă pe care Sfinții Părinți o consideră ca simbol al sufletului, un suflet care și-a pierdut bărbatul, pe Hristos, iar fiul ei reprezintă mintea care este moartă față de Dumnezeu, fiind dusă afară din cetatea Nain, care simbolizează Ierusalimul ceresc, țara celor vii. Trupul este dus afară din cetate. Când Iisus îl trezește la viață, copilul se ridică și vorbește.
Sfinții Părinți ne învață că numai Hristos ne poate da capacitatea, abilitatea de a spune adevărul. Numai în Hristos putem spune adevărul. Fără Hristos buzele băiatului rămân tăcute. Fără Hristos este imposibil să rostim cuvinte de mântuire, cuvintele care sunt dătătoare de viață. Marii oratori, comentatorii sociali, politicienii care vorbesc fără Hristos nu au viață în cuvintele lor. Ei fac zgomot. Este un zgomot mort. Fără Hristos, cei care vorbesc trimit în lume acest zgomot mort, ei ne umplu mintea cu acest zgomot mort, cu opinii, cu puncte de vedere, un zgomot care poate fi atrăgător și captivant pentru o minte lumească, dar este mort. Trebuie să-l refuzăm, trebuie să ne protejăm de supraconsumul acestor voci moarte, voci moarte care ne distrag cu ceea ce este trecător și mărunt, chiar și cu bârfe lumești, bârfe politice, bârfe sociale.
Și când suntem atinși de Hristos, trebuie să ne întrebăm: ce este ceea ce vorbim noi acum? Am fost crescuți să vorbim. Ce este ceea ce gurile noastre anunță lumii? Devii pur și simplu ecou al acestui zgomot mort? Oare nu doar repetăm pur și simplu opiniile, ultimele știri? Este asta ceea ce poartă buzele noastre? Împărțim zgomotul mort al lumii sau cuvintele dătătoare de viață ale Evangheliei? Sunt buzele noastre ocupate cu cuvintele rugăciunii, cu cuvintele închinării? Cântăm lui Dumnezeu sau repetăm bârfele lumești? Când inimile noastre tânjesc după Hristos, cuvintele vieții devin dulci pentru sufletul nostru, dar acest zgomot mort al lumii devine amar și, deși ne cheamă, recunoaștem cât de superficial este. Trebuie să refuzăm acest zgomot, pentru că este zgomotul morții, este moarte, moarte pentru suflet. În șase luni, în 50 de ani, în 100 de ani va fi clar de văzut cât de gol a fost acest zgomot, pentru că nu va însemna nimic pentru oamenii viitorului. Dar cuvintele vieții vor fi adevărate în orice generație.
”Acesta e scopul inamicului rasei umane, diavolul: să ne scarmene continuu ca pe lână, fortându-ne să ne rotim în continuu în morișca divertismentului și devierilor, nelăsându-ne să ne contemplăm starea lăuntrică, sufletul nostru.” (Arhiepiscopul Averchie Taușev)
”Gândurile care vin de la Dumnezeu aduc pace și bucurie interioară persoanei. În contrast, gândurile care provin de la diavol sunt pline de agitație, tulburare și durere.” (Părintele Varsanufie de la Optina)
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!








