A murit, s-a întâlnit cu Duhul Sfânt… și apoi a devenit ortodox

Urmăriți un interviu deosebit cu un om care după ce a murit a găsit Ortodoxia la capătul unor evenimente extraordinare.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

A murit, s-a întâlnit cu Duhul Sfânt… și apoi a devenit ortodox

– Bună, suntem aici cu Nicholas.

– Bună, Nicholas.

– Bună. El este din Los Angeles. Ne va împărtăși o experiență uimitoare, cum l-a salvat Dumnezeu.

– O, de unde să încep?

– Înainte, cum trăiai?

– O, deci viața mea: am crescut în LA. Mama mea bea mult. Tata era motociclist. Și părinții mei se certau mult. Am crescut într-un mediu dur. Așa că, ajungând la adolescență, m-am dus pe străzi și am început să consum droguri, am fost la închisoare. Făceam multe infracțiuni. Am petrecut 18 ani intrând și ieșind din închisoare. Am scăpat de o pedeapsă de 25 de ani. Am scăpat altă dată de alta de 60 de ani. Am încercat să ucid oameni, tentative de omor, am intrat de multe ori în închisoare, cum am spus.

– Și cum te-a scos Dumnezeu din acest fel de viață?

– Mi s-a întâmplat o minune într-o noapte. Consumam droguri în camera mea și inima mea s-a oprit din a bate. Și cădeam. Cădeam… Inima mi s-a oprit și cădeam pe podea. Și am spus: “Doamne, știu că sunt drogat și știu că sunt păcătos. Iartă-mă!” Și știam că voi muri. Voiam doar să mă împac cu Dumnezeu. Și o linie, ca un fermoar, a apărut în mintea mea și s-a desfăcut. Și erau mii, erau mii de bile mici de lumină sfântă radiantă care au început să plutească în jos. Pluteau în jos, pluteau în jos… Prietena mea era în cameră și i-am spus: “Iubito, Iisus mă iubește, Iisus mă iubește.” Și, plutind în jos, mi-au atins inima și inima mea a început să bată, sângele a reînceput să-mi curgă prin vene, îl simțeam până la tălpi…

Și timp de vreo 20 de minute am fost…, timp de vreo 20 de minute am fost ca în veșnicie, doar frumusețe… Cuvintele nu pot descrie asta. Era ca o lumină sfântă, pace, dragoste, nu mai voiam să fiu pe pământ. Mă gândeam: “Dacă ăsta e raiul, ia-mă acolo acum”. Am crezut că voi pleca la Dumnezeu chiar atunci. După vreo 20 de minute, Dumnezeu a retras harul și m-am trezit înapoi în cameră, dar eram complet treaz și…

– După aceea, cum te-a condus El spre Ortodoxie?

– O, deci după ce s-a întâmplat minunea, nu m-am putut opri din a mă droga, tot consumam droguri. Și eram eliberat condiționat, dar eram implicat în bande foarte serios… Așa că la un an după, am mers iar la închisoare o vreme, am ieșit și apoi am recăzut în droguri. Și începeam să-mi pierd mințile rău de tot.

Și într-o noapte am stat pe verandă. Vorbeam cu copacii. Vorbeam cu copacii din fața casei. Și ziceam: “Nu sunt bine.” Și m-am așezat pe verandă și am spus: “Doamne, indiferent ce faci, dar fă ceva acum. Nu mă bag singur la închisoare. Nu mă pun singur nici într-un program de detoxifiere. Dar nu mai vreau să trăiesc așa. Știu că ești real. Eu nu mă pot opri să mă droghez.” Așa că m-am ridicat, am coborât de pe verandă, aveam de gând să mai cumpăr niște droguri și am dat peste niște tipi care mergeau pe jos, se urcau în mașină [și le-am zis]: “Mă luați și pe mine?” S-au speriat de mine, mi-au dat cheile de la mașina lor, și am fost prins în mașină după 20 de minute. Ei au chemat poliția pentru că voiau mașina înapoi. Dar nu le furasem mașina, ei mi-au dat cheile, și unul dintre ei îmi dăduse numărul lui de telefon, zicând: „Să-mi aduci mașina înapoi”. S-a dus la culcare, iar eu am fost arestat.

Poliția m-a ridicat, m-a dus la închisoare. Cu ce mă prinseseră? Cu nimic. Acei tipi îmi dăduseră mașina lor. M-am trezit dimineața, mi-au strecurat acuzațiile pe sub ușă: răpire, jaf auto, furt; celălalt tip: tentativă de răpire, tentativă de jaf auto, tentativă de furt. Am mers la tribunal, riscam 60 de ani din viață la închisoare, deci… Dar L-am rugat pe Dumnezeu să mă oprească. Și sunt un cap sec, eu înțeleg pumni în ochi, gloanțe în trup. Când viața sau libertatea mea sunt în pericol iminent, atunci îmi concentrez toată atenția. Până atunci, fac lucrurile în felul meu. Iartă-mă, sunt puțin răcit. Așa că am mers la închisoare. Au coborât de la 60 de ani din viață la 15 ani, eu luptându-mă pentru cazul meu. Urma să mergem la judecată, și au venit și le-am spus că nu vreau cei 15 ani. Deci urma să mergem la judecată, și ei mi-au zis: „Îți dăm 5 ani și 8 luni și vei face jumătate din asta.” Adică faci vreo 3 ani. Așa că am acceptat înțelegerea. Am mers la închisoare.

Eram protestant. Fusesem crescut ca romano-catolic. Am căzut în protestantism, ani de zile intrând și ieșind din biserici protestante. Și când am intrat în închisoare de data asta, citeam o carte. Era protestantă. Spunea că sunt peste 12.000 de denominațiuni protestante doar în America. Asta era în 2000, să știi. Am fost arestat în ’99. Și apoi, în 2000, am mers la închisoare. Și spunea că sunt peste 12.000 de denominațiuni protestante doar în America. Toate pretind că dețin adevărul, dar nu pot cădea de acord una cu alta. Și asta m-a impactat profund. Am zis: “Trebuie să existe un singur adevăr în toată povestea asta.” Deci, pe scurt, acum sunt vreo 50.000 sau 60.000 de denominațiuni protestante în America.

Și apoi am citit altă carte. Un tip spunea că trebuie să existe un singur adevăr în Creștinism. Nu putem avea atâtea diviziuni și sex și biserici, și toată lumea crede ceva diferit. Și el a petrecut ani buni studiind fiecare denominațiune din America și a ajuns într-o biserică din Mississippi sau Alabama, nu-mi amintesc exact, undeva în sud. Și a spus: “Asta e cel mai apropiat lucru de adevăr pe care cred că-l pot găsi “. Eu îmi ziceam: “Nu l-a găsit”. Știam asta adânc în sufletul meu. “Nu l-a găsit. Nu e acesta”. Biserica pe care a găsit-o și zicea că e cel mai apropiat lucru pe care crede că-l poate găsi. Nu era asta. Am citit ambele cărți, le-am terminat în aceeași zi și în noaptea aceea eram în celula mea din închisoare și m-am rugat lui Dumnezeu. Am zis: “Doamne, sunt dispus să mor pentru mine însumi ca să trăiesc pentru adevăr, dar Tu trebuie să mi-l arăți”.

Și am mers la altă închisoare, am intrat pe linia principală și la trei săptămâni după aceea am întâlnit un tip care era ortodox. Da, da, minunat, Doamne! Da. Eram anti-catolic pentru că eram protestant.

– După ce ai găsit Ortodoxia, cum te-a ajutat să-ți controlezi viața și să pui ordine în viața ta?

– A fost multă luptă. A fost multă luptă. Am trecut de la a face ce voiam eu, și oricând vroiam, la disciplina și asceza ortodoxă. Da, n-a fost ușor. A fost totul o luptă.

– Minunat. Ai ceva de spus noilor veniți care caută adevărul? Pentru că mulți acum caută adevărul.

– Da. Ceea ce m-a convins de Ortodoxie a fost credința, teologia, dogma, slujba de închinare, faptul că nu s-au schimbat cu nimic de 2.000 de ani. Asta. Și apoi am început să citesc Viețile Sfinților din Biserica Ortodoxă. Și când am început prima dată să citesc toate astea, ziceam: “Fie astea sunt pe bune, fie tipii ăștia încearcă să-și vândă religia”. Și am tot citit Viețile Sfinților. Sunt mulți sfinți. Am făcut trei ani de închisoare. Înainte să fiu eliberat condiționat, aveam cam 35 de cărți de la mănăstire și le-am citit o dată, de două ori.

– Ai vreun sfânt preferat? Ai vreun sfânt preferat… care te-a ajutat? Sfântul Nicolae, de exemplu, sau Sfântul Ioan Gură de Aur?

– Sf. Nicolae, Maica Domnului care m-a vindecat anul trecut. Treceam prin multe greutăți, eram bolnav, și m-am rugat la Ea. Îți pot spune și alte povești. După ce fusesem ortodox pentru 17 ani, m-am trezit în camera mea din casă și mă luptasem mult 17 ani, toată viața mea mă chema înapoi, multe lucruri nu se schimbă ușor în interior. M-am trezit dimineața și era un înger în ușă cu cartea păcatelor mele, iar de cealaltă parte era un demon. Da.

– Când?

– Era prin 2017-2018, pe acolo. Da. Am privit și era clar ce era. Îngerul avea pixul pe ultimul meu păcat. Iar demonul era de cealaltă parte a ușii și încă mă acuza. Ceva de genul: “Nu, nu, nu”. Și altceva care s-a întâmplat cam la un an după asta, în 2018: Eram la Biserica Ortodoxă Sfântul Andrei din Riverside, în timpul Postului Mare. M-am dus să primesc Împărtășania. Și preotul face așa. Are potirul cu Sf. Împărtășanie și face așa. Și scoate lingurița și nu era pâine, era trup adevărat, era piele strălucitoare. Da. Și ce m-a ajutat să scap de droguri… O să fac un pas înapoi… Înainte să ies din închisoare, știam că încă vreau să mă droghez. Și mai aveam trei săptămâni până să ies și am zis: “Doamne, dacă o să ies…, mai bine rămân în închisoare pentru că încă vreau să mă droghez.” Știam că am pofta să consum. Postisem mult, mă rugam mult.

Și am zis această rugăciune: “Doamne, ies în trei săptămâni și o să mă droghez și o să rănesc pe cineva sau pe mine însumi, sunt sătul să trăiesc așa, mai am încă multă durere. Și m-am ridicat și am simțit greutatea dependenței ridicată de pe mine într-o singură clipă. Am simțit pur și simplu această greutate ridicată de pe mine și m-am dus înapoi în celula mea și eram atât de fericit. Ziceam: “Nu o să mă mai droghez niciodată.” Și anul ăsta fac 26 de ani de când sunt curat.

– Asta e grozav. Mulțumesc foarte mult.

– Da.

– Ai mult har de la Dumnezeu.

– Da.

– Continuă să împărtășești asta. Mulțumesc foarte mult.

– Mulțumesc.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!