Ai ales confortul și acum nu mai simți nimic – Jonathan Pageau

Urmăriți un dialog interesant în care Jonathan Pageau adâncește puțin sensul suferinței și rolul acesteia așa cum este văzut în zilele noastre.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Ai ales confortul și acum nu mai simți nimic – Jonathan Pageau

– Nu știu de unde vine, dar e peste tot în Ortodoxie ideea de a muri cu scop, deci să nu mori când mori, să nu mori accidental. Suferința va fi mereu prezentă. Ai spus-o chiar tu, sănătatea mintală se prăbușește, oamenii au gânduri de sinucidere, oamenii sunt pe droguri. Pentru că, evident, suferă. Dar e o suferință accidentală, putem zice. Nu e suferință jertfelnică, nu e genul de suferință pe care o avea un tată acum 100 de ani cu spatele distrus pentru că trebuia să construiască o casă pentru copiii lui. Acea suferință nu o mai avem. Deci, cum facem?

Într-un fel, trebuie să fim capabili să vedem locurile din lume care ne cer jertfă de sine în relațiile noastre, de exemplu. Și e dificil, pentru că suntem atât de sătui, suntem atât de confortabili. Dar să luăm asta asupra noastră cu bună știință. Știi, când Imperiul Roman s-a convertit la Creștinism, asta a dus la mănăstiri. Pentru că creștinii înainte de convertirea Imperiului Roman suferiseră în mod natural din pricina persecuției, și pentru că erau marginalizați de societate. Dar imediat ce Împăratul Constantin s-a convertit, acea suferință a devenit deliberată. Adică, bărbați și femei au vrut să-și creeze singuri o viață de provocări ca să se poată pregăti împotriva acelor provocări. Și deci nu e masochism, ci e, într-un fel, un tip de disciplină, o disciplină cu scop, care te ajută să foloseăști suferința din viața ta ca să nu fii atât de fragil și te face într-un fel mai puternic. Unii oameni încearcă să facă asta. Nu e ca și cum…

Dar și frații de la sala de forță, e ceva real acolo. Ei își disciplinează trupul să sufere într-o oarecare măsură ca să realizeze ceva. Dacă practici un sport, dacă faci astfel de discipline, sunt moduri, ai putea spune, în care lumea modernă încearcă să compenseze pentu lipsa de suferință pe care o avem. Dar cred că, în cele din urmă, cel mai eficient mod este cum a spus Hristos, și anume iertarea vrăjmașilor, iubirea aproapelui, grija față de cei în nevoie într-un mod mai concret. Cred că asta ar fi mai benefic. Adică, frații de la sală sunt grozavi, mă bucur că ei pot face asta, dar cred că cea mai înaltă formă e cea de care v-am spus.

– Vreau să insist pe acest punct, pentru că mi se pare foarte profund. Îmi pare că există niște nivele meta ale suferinței. După cum ați menționat, pare să existe unul care este un efect secundar al modului în care este viața. Și pare să existe un alt nivel deasupra, care e…, cum să spun, o suferință pentru binele propriu, după cum ați spus, care ar putea fi ca la frații de la sală. Și apoi nivelul de deasupra pare a fi suferință pentru binele mai mare al familiei sau al societății. Am înțeles corect?

– Da, cred că ai înțeles bine. Cred că de aceea… ideea de a sluji comunității sau semenilor e ceva despre care vorbește desigur Hristos, dar e o realitate universală… Și o vezi…

Îmi amintesc că am văzut un documentar interesant despre “New Kids on the Block”, care erau o trupă pop de la sfârșitul anilor ’80. Și era după succesul lor, și totul se liniștise, și nu mai erau foarte…, știi, nimeni nu se mai interesa de ei. Iar unul dintre ei… Câțiva dintre ei trăiau în trecut și sperau la un nou succes și se vedea clar că erau în delir. Ceva de genul: “Am o melodie nouă care va veni.” Și evident, pentru ei se terminase. Dar era acest tip care a devenit voluntar la ambulanță. Și nu era plătit. Nu avea nevoie de bani. Era, în esență, voluntar. Și mergea pe ambulanțe și ajuta bolnavii. Și avea o strălucire grozavă în ochi, pentru că realizase: “Acum că am devenit confortabil, singurul lucru pe care îl pot face cu adevărat este să mă jertfesc. Și dacă mă jertfesc, atunci viața mea va deveni mai plină de sens.”

Și cred că, într-un fel, asta este imaginea a ceea ce putem face noi. Și o vezi întâmplându-se tot timpul. Adică, vezi miliardarii care deodată preiau cauze și așa mai departe. Dar noi putem face asta la un nivel mai concret, și anume să realizăm că tocmai în modurile în care te jertfești găsești cel mai mult sens în viață.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!