Cum am reușit să mă las de băut

Urmăriți un material care ne prezintă experiența personală a cuiva care a reușit nu doar să renunțe la băutură, ci să înțeleagă care este secretul pentru a nu recidiva, secret care este, în esența sa, foarte creștinesc.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Cum am reușit să mă las de băut

Bine. Cum am ajuns să mă las de băut? Mai întâi ajungi în fundul prăpastiei. Unii spun că este necesar, și eu tind să fiu de acord. Fundul prăpastiei arată diferit pentru fiecare om. Pentru unii este un loc relativ înalt. Pentru alții, este un loc relativ jos. Dar, în esență, trebuie să fii sătul și obosit de a fi sătul și obosit, pentru că din asta se naște voința. Prăbușirea în fundul prăpastiei este clipa în care totul se năruiește și, prin asta, în disperarea ta, devii dispus, cu adevărat dispus să încerci pentru prima oară abstinența. Apoi urmează lupta de a rămâne treaz, care este a doua parte foarte grea, după ce ai dobândit voința, acel prim pas esențial de a recunoaște problema și de a deveni cu adevărat dispus să faci ceva în privința ei. Să fii dispus să faci orice ar fi nevoie.

Deci, dacă ai ajuns în fundul prăpastiei și ai devenit dispus cu adevărat să faci orice ar fi, ai făcut primul pas esențial și acum trebuie, practic, să mergi la o întrunire. Este esențial. Trebuie să fii în preajma altor oameni care au aceeași problemă, care au găsit soluția și te pot ajuta. Este greu să faci ceva de unul singur; să rămâi treaz de unul singur este practic imposibil. Dacă crezi că vei reuși doar prin voință proprie, mult noroc. Dacă ai vreo reținere în a merge la o întrunire, te îndemn cu tărie să găsești o cale să o depășești. Lasă-ți mândria la o parte și mergi la o întrunire. Dacă nu-ți place prima la care mergi, mergi la alta. Alcoolici sunt pretutindeni, pe tot globul. Poți găsi întruniri oriunde.

Cât despre mine, am intrat în acele săli la 21 de ani. Iar în primul an am făcut doar minimul necesar. Și, de fapt, asta poate funcționa. Poți patina așa o vreme. Stăteam în ultimul rând, cu șapca trasă pe ochi, și am reușit să rămân treaz în acel prim an pentru că mă bucuram de etapa de lună de miere a începutului de abstinență. Atunci când încep să se întoarcă toate bucuriile vieții obișnuite: oamenii încep iarăși să aibă încredere în tine și te trezești poate la schi în loc să stai la bar sau într-un decor mohorât, ca în cazul meu, poate în ploaie, în fața unui magazin Safeway, bând o bere caldă și plângându-mă că nu am bani să merg la schi. Contrastul dintre acest decor mohorât și începutul abstinenței este de ajuns pentru o vreme.

Dar, la un moment dat, trebuie să găsești o soluție mai trainică, pentru că acea senzație plăcută că oamenii au din nou încredere în tine și că ai bani în cont pentru prima oară după mult timp, trece. Iar când dispare, tot ce obișnuiai să îneci în alcool se întoarce năvalnic înapoi. Și asta poate fi o mare problemă. Și tocmai atunci poți cădea din nou în vechile obiceiuri. Pentru că nu ai folosit acea primă perioadă de abstinență ca să dobândești uneltele, Urăsc cuvântul ăsta, dar da, trusa ta cu unelte la care poți apela în situațiile acelea, în acele momente când te simți jos. Asta mi s-a întâmplat mie. Am recidivat, și am recidivat rău. Am descoperit că de fiecare dată când cazi iarăși, îți e mai greu și îți ia mai mult timp să te întorci.

Oamenii spun că atunci când ești în recuperare, când ești treaz, dependența ta e tot acolo și face flotări. Devine tot mai puternică. Este un fenomen foarte des întâlnit: oamenii recidivează, și recidivează rău. Așadar, când am reușit să mă întorc în acele săli și am încercat a doua oară abstinența, am hotărât să mă dedic cu totul citirii Marii Cărți și să fac primii pași de acolo și să-mi iau un sponsor.

Dar ghici ce? Tot nu era de ajuns. Poți ghici ce lipsea? Deși am făcut primii pași, nu i-am terminat niciodată cu adevărat, pentru că nu am dat mai departe. Îmi lipsea acea ultimă și hotărâtoare etapă: de a-i ajuta pe alții ca să mă ajut pe mine însumi, care este ca o poliță de asigurare. Așa devii curat și rămâi curat. Așa păstrezi ceea ce ai câștigat. Trebuie să dai mai departe. Și vei observa asta și în alte domenii ale vieții. Oamenii care ajung la succes după o carieră lungă și bogată se întorc și îi îndrumă pe alții. De ce fac asta? Pentru că oamenii de succes sunt, în general, oameni înțelepți care înțeleg intuitiv acest principiu: ca să păstrezi ceea ce ai câștigat și să rămâi sus, trebuie să-i ajuți pe alții ca să te ajuți pe tine. Așa rămâi relevant. Așa păstrezi ce ai câștigat, dând mai departe, paradoxal. Asta a fost o problemă pentru mine, pentru că nu-mi plăcea să vorbesc despre lucrurile astea. Nu eram bun să-mi exprim sentimentele.

Totuși, mi-am dat seama că sunt destul de bun să vorbesc despre strategie, mai ales când venea vorba de fitness, care între timp devenise un stâlp al abstinenței mele. Simțindu-mă sănătos în trup m-a ajutat să mă simt sănătos și în minte, pentru prima oară de când eram copil. Și astfel am căutat să dau înapoi astfel. Modul în care fac eu asta nu este tipic, e netradițional. Nu am dus niciodată un nou-venit prin cei 12 pași, dar suntem în 2025 și am găsit o nouă cale de a da mai departe. Dacă te străduiești cu această parte a abstinenței tale, partea în care rămâi treaz, și încerci să-i ajuți și pe alții, gândește-te la alte moduri prin care poți da ajutorul mai departe. Așa reușesc eu să rămân treaz și în formă, în plus. O spun mereu: sunt mai în formă ca oricând de când am început să vorbesc despre fitness, și este o lecție în asta.

Din nou, păstrezi ceea ce dai mai departe. Vorbind despre asta și gândindu-te mereu la asta, lucrezi în continuu la asta. Vorbind mereu despre fitness și abstinență, am reușit să rămân treaz și în formă. Aceste clipuri pe care le urmăriți m-au ajutat enorm. De aceea mi se pare mereu amuzant când oamenii îmi scriu și îmi spun: „Hei, omule, apreciez sfatul ăsta, m-a ajutat la chestia aia”. Dacă ceva din ce am împărtășit v-a ajutat, să știți că și voi m-ați ajutat pe mine la fel de mult. Și poate că așa funcționează lucrurile.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!