Confortul constant îl slăbește pe om – p. Paul Truebenbach

Urmăriți un bun material al părintelui Paul Truebenbach din seria “Biruirea poftei trupești și a rușinii” în care acesta analizează ce efect are confortul asupra acestei bătălii esențiale pe care trebuie să o ducem în viața duhovnicească.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Confortul constant îl slăbește pe om – p. Paul Truebenbach

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, un singur Dumnezeu. Amin.

Dragilor, în ultima noastră parte din această serie despre înfrângerea poftei trupești și rușine, am discutat despre astea trei teme care vor reveni pe tot parcursul seriei. Astea trei teme, doar ca să le repet, să le spun din nou, sunt:

1) Dacă învați să lupți cu pofta trupească, vei învăța tot ce ține de viața duhovnicească.

2) Demonilor le pasă mai puțin de a te face să cazi în desfrânare decât a te face să cazi în deznădejde. Așa că, nu le da niciodată acea victorie.

3) Trebuie să știi pentru ce lupți mult mai mult decât să știi împotriva a ce te lupți. A te lupta pentru ceva îți dă mult mai multă motivație și e mult mai coerent decât pur și simplu să te lupți împotriva a diverse lucruri.

Când te concentrezi doar pe lucrurile cu care te lupți, întreaga viață duhovnicească devine nefericită pentru că începe să pară un masochism. Luptăm pentru Hristos, pentru harul Său. O să continuăm în videoclipul acesta și în următorul să vorbim despre alte teme care vor mai apărea în această serie, dar care sunt foarte necesare. Astăzi vreau să vă vorbesc de necesitatea absolută, ca și crștini ortodocși, să adoptăm un nivel de ascetism.

Asta nu e ceva ce este unic pentru creștinismul ortodox. dar este exact ce ne-a chemat Hristos să facem: “Dacă vrei să vii după Mine…” Orice creștin ar trebui să-L urmeze pe Hristos. Fiecare creștin ar trebui să vrea să Îl urmeze. El spune, „să te lepezi de tine, ia-ți crucea și urmează Mie.” A fost un lucru care m-a miat pe drumul meu de creștin ortodox și preot să întâlnesc mulți ortodocși care cred că asceza nu e pentru ei, că e doar pentru călugări.

E clar că nu asta a zis Hristos. Asceza e pentru toată lumea. Dar asceza azi e foarte greu de ținut. E super greu pentru că noi trăim într-o lume care țintește către confort, comoditate și distracție.

Asta e de fapt tot ce contează pentru americanul modern. Tot ce facem e să potențăm aceste lucruri în viața noastră. Deci să ne impunem să ne lepădăm chiar de acele lucruri deja ridică o oarecare obiecție internă. Avem un fel de blocaj în noi care spune imediat, „Dar de ce aș vrea să fac asta?” Pentru că asta a devenit un mod de viață pentru noi.

Te uiți la generațiile anterioare și la alte culturi și vezi că dificultățile și disconfortul făceau parte din viața lor. Dar pentru că noi trăim complet asaltați de lucrurile astea și orice tehnologie nouă care apare e menită să facă viața mai ușoară, mai confortabilă, comodă și distractivă, avem multă anxietate pentru orice lucru care nu se simte bine. Trebuie să ne antrenăm pe noi înșine în a acorda atenție sănătății sufletului mai presus de sănătîții trupului. Asta înseamnă că lupta cu pofta trupească, după cum probabil ați dedus din ultimul clip, este chiar despre o schimbare a abordării vieții.

Nu vreau să spun a schimbare a vieții în ideea că va avea un impact în viața ta, că va avea, desigur, dar vreau să zic că trebuie să schimbăm chiar felul în care trăim, dacă vrem să luptăm împotriva poftei trupești. Poți să stai să te gândești că pofta pare să te atace în anumite părți ale zilei. Pentru majoritatea bărbaților este seara. Sau poate că te atacă tot timpul.

Dar mulți bărbați zic: “Pot trece ore întregi fără să mă gândesc deloc la asta și apoi brusc, bum, ceva se întâmplă pe neașteptate, sau fix când începe noaptea, începe atacul. Așa că trebuie să aflu ce să fac în momentele alea.” Ei bine nu, nu e doar ce faci în acele momente, ci ce faci în afara de acele momente chiar au un efect asupra intensității cu care va veni pofta trupească. Așa că trebuie să învățăm să acceptăm puțin disconfort în viețile noastre. La ce se referă acel disconfort?

Bineînțeles că nu e vorba de masochism. Nu acceptăm disconfortul doar de dragul disconfortului. Ce vrem cu adevărat este să devenim mai puternici interior ca atunci când demonii ne aduc o patimă care are la bază ideea de confort fizic și psihologic – sunt multe diverse confoturi care vin împreună cu acestea – învățîm să spunem: Nu! Altfel, întotdeauna cedăm în fața confortului fizic, și apoi când vine timpul chiar să luptăm cu el, suntem surprinși că suntem foarte slabi.

Bineînțeles, cum am zis în clipul trecut, nu e vorba de a spune NU patimilor, ci mai mult despre a spune DA lui Hristos, Și vedem în istoria sfinților, 2.000 de ani de sfinți, vedem asta la apostoli, vedem asta foarte bine la Ioan Botezătorul, că a spune DA lui Hristos înseamnă a face ca vocea lui Hristos să se audă mai tare. Și asta înseamnă să aduci la tăcere celelalte voci. Deci, care sunt vocile din viețile noastre? Ei bine, avem vocea trupului.

Și trupul e tot timpul cel care strigă: „Dar cu mine cum rămâne, cum rămâne cu confortul meu?” Cum rămâne cu ce vreau eu?” Când ne e foame, mâncăm. Când suntem obosiți, ne odihnim. Și când vrem să ne satisfacem pofta, mulți bărbați se uită la pornografie, sau se masturbează. Trebuie să învățăm să înfometăm trupul.

Și astfel, exact ca atunci când o persoană devine mai slabă, să zicem, dacă se înfometează fizic, să zicem că ține post fără mâncare și apă câteva zile la rând, nu prea mai are energie să strige. Ei bine, când trupul e slăbit, trupul nu mai poate striga la fel și vocea lui devine mult mai liniștită și mai slabă. Pe de altă parte, când cedăm în fața trupului în mod constant, apoi cealaltă voce din noi, vocea inimii, a omului dinăuntru, aceea e atunci slăbită. Și trebuie să înțelegem asta în lupta spirituală.

Trebuie să înțelegem asta. Dacă nu rămâneți cu nimic altceva din acest video, rămâneți vă rog măcar cu asta: Dacă tot timpul hrănim trupul cu confort, comoditate și distracție, atunci omul dinăuntru e slăbit, devine leneș, devine moale. Putem să vorbim și posibil vom vorbi cu altă ocazie despre puterea exterioară, pentru că puterea exterioară contribuie de fapt la puterea interioară. Dar, când vine vorba de forța exterioară, sunt câteva avertismente de care aș vrea să vă zic ca o mică previzualizare: când bărbații merg la sală, acolo sunt multe tentații, și când te duci și te antrenezi mult, în timp ce îți construiești forța exterioară, îți crește și testosteronul și asta îți poate aprinde patima.

Așa că trebuie să fim echilibrați în modul în care abordăm puterea exterioară. Dar puterea interioară este absolut necesară. Știu bărbați care au învins această patimă și care nu aveau multă putere exterioară. Dar pe dinăuntru, erau foarte, foarte puternici.

Și au devenit puternici pentru că au învățat să nu mai hrănească trupul tot timpul ci mai degrabă să hrănească sufletul, omul dinăuntru. Pe măsură ce luptăm pentru Hristos, chiar avem nevoie să învățăm să facem din asceza noastră o bătălie pozitivă, nu una negativă. Trebuie să ne gândim la ce câștigăm din post, ce câștigăm din rugăciune, ce câștigăm din metanii. Și să știm că ce facem prin asta, e de fapt să antrenăm omul dinăuntru în putere, în reziliență și în autocontrol.

Și acestea îl fac pe om să se simtă întreg. Când cedăm plăcerilor trupești, mai ales bărbații, ne simțim slabi, ne simțim incompleți, ne simțim frânți, și ne simțim leneși în tot ce facem. Și îi face pe bărbați să se simtă foarte descurajați. De aceea, credeți sau nu, patima poftei trupești este foarte des legată de un anumit nivel de depresie, pentru că bărbații au atunci o părere foarte proastă despre ei înșiși.

Ei nu își dau seama cât de multă legătură e de fapt acolo. Așa că, atunci când vine inamicul, când vin demonii cu patima asta, ei îți prezintă o minciună. Ei îți zic: „Dacă îți satisfaci această plăcere o să-ți îmbunătățească viața. O să devii mai bun din cauza asta.” Dar cedarea la satisfacția imediată ne face pe dinăuntru mult mai slabi.

Și așa, demonii revin iar și zic: „Poate data trecută te-ai simțit rău după ce ai făcut asta, te-ai simțit rău după, dar de data asta chiar o să te simți foarte bine.” Și apoi o facem din nou, și ne simțim și mai rău. Și demonii zic: “Poate că atunci n-a mers, dar de data asta va merge.” Și evident, ei continuă să facă asta iar și iar și iar. Te poți gândi la asta ca la imaginea pe care o dau eu ca exemplu: dacă cineva îți aduce un fursec proaspăt scos din cuptor, un fursec Nestlé Toll House, un fursec cu ciocolată cald, care miroase delicios. Dar, ce nu-ți spun ei e că este amestecat cu ceva.

E împănat cu otravă. Îl mănânci și la început gustul inițial chiar e bun. Dar apoi, pe măsură ce mănânci, începi să te simți rău și s-ar putea chiar să te ucidă. Asta ne aduc demonii tot timpul.

Poți asocia asta și cu sănătatea fizică. Sănătatea fizică nu se simte grozav la început. Să mănânci sănătos nu se simte grozav la inițial. Să urci pe banda de alergat inițial nu e tocmai grozav.

Nici să ridici greutăți. Dar dificultatea inițială ajunge să îți dea o stare foarte bună în timp. Dar dacă cedezi în fața trupului tot timpul și zici: în loc să mă antrenez, o să fiu leneș. În loc să mănânc sănătos, o să mănânc nesănătos toată ziua.

Inițial, s-ar putea să te simți foarte bine, dar cu timpul corpul tău cedează, Tot așa și cu sufletul. Trebuie să hrănim sufletul cu mâncare bună adică cu practicarea virtuților. Când hrănim sufletul cu prostii… Iar pofta trupească e hrănire cu mâncare proastă, e gunoi.

Nu implică relații adevărate, nici adevărat sacrificiu, nu implică auto-control. Dacă renunți la aceste lucruri, orice încercare de relație va eșua. Deci, bărbații se simt mai rău interior cu timpul, din cauza asta. Pot să spun că tot ce zic aici vine nu doar din ce am citit, ci și din meseria mea ca preot, pentru că sfătuiesc mulți bărbați care se luptă cu asta.

Și când încep să vadă că au succes, ei se simt din nou puternici și plini de energie în interior. Și se simt împliniți. Și încep să își dea seama că pofta era cu adevărat un imens tâlhar în toată viața lor. A furat de la ei.

Așa că trebuie să începem să adoptăm puțin dintr-un stil de viață de disconfort. Sunt niște moduri practice în care poți face asta. Unul dintre cele care chiar îmi plac mult este ca bărbații să aibă dimineți puternice. Cred că e important.

Mai vorbim despre asta și altă dată, dar, recomand ca bărbații să înceapă să se obișnuiască cu dușurile reci. Mie chiar îmi place să încep zilele așa. Îmi place să încep cu dușuri reci. În timpul iernii asta poate fi foarte greu.

Apa devine foarte rece. Dar te pregătești treptat pentru asta. Dar, să încep ziua știind că mi-am depășit puțin zona de confort, chiar mă face să mă simt bine, cu puțină motivație și putere. Și simt că pot trăi mai bine pentru virtuți.

Bărbații pot alege, mai ales când sunt obosiți, când bărbații sunt obosiți, ei cam lasă garda jos. Fă din asta un obicei, ca atunci când ești obosit, primul lucru pe care îl faci e să servești sufletul, și, mai ales dacă ești căsătorit, pune familia ta pe primul loc. Când ajungi acasă, nu te arunca direct pe canapea imediat, rupt de oboseală cu telefonul în mână și derulând acolo, ceea ce e foarte rău pentru noi în primul rând. Mai bine, înainte să faci ceva, spune către soția ta: “Pot să fac ceva pentru tine mai întâi?

Știi, sunt obosit, mă dor toate, a fost o zi lungă, dar pot să fac ceva pentru tine?” Și fă-ți un obicei din a trăi o viață de slujire. Iar dacă nu ești căsătorit, și trăiești singur, atunci întreabă-te: “Cum pot să-mi slujesc sufletul mai întâi? Intră în casă și fă-ți un obicei din asta: primul lucru pe care îl faci e să mergi să te rogi. Și să petreci mai mult timp acolo decât ești obișnuit.

E bine să faci și metanii. Fă mai multe metanii decât faci de obicei. Și postul. Dacă te-ai obișnuit cu mâncarea tipică vegană din timpul postului, dacă asta a devenit ușor pentru tine, atunci fă ceva mai greu, începe să tai din mese.

Să-ți faci mesele mai mici. Alege mâncare care nu îți place prrea mult. Obişnuieşte-te cu disconfortul acesta. Așa cum am zis, desigur că asta nu e masochism, nu așa îl vedem, ci mai degrabă ce încercăm să facem este să slăbim vocea trupului.

Și o să observi că pe măsură ce faci din asta un mod de viață și începi să alegi un disconfort onorabil, un disconfort sănătos, ceva ce chiar este bun pentru tine și te face să te simți complet, și desigur sub îndrumarea unui duhovnic, dar când alegi asta și devi din ce în ce mai obișnuit cu asta și nu te mai predai constant confortului comodității și distracției, o să descoperi că patima desfrânării începe să slăbească. Așa că îmbrățișează o viață de disconfort. E foarte important să faci asta. Aș zice că e chiar esențial.

Dacă nu facem asta, să zicem că te atacă pofta trupească doar jumătate de oră pe zi. Dacă celelalte 23 de ore si jumătate sunt pline de placere și confort, ghici ce? În timpul acelei jumătăți de oră de atac, nu ai cum să vezi vreo victorie. Așa că fă asta ca să devii o persoană mai împlinită prin a lăsa vocea omului interior să strige cel mai tare.

Și glasul omului interior, ce-și dorește el mai mult decât orice, e a fi ascultător și să Îi facă plăcere lui Hristos. Asta e ce își dorește cu adevărat omul dinăuntru. Începe să hrănești asta cât de mult poți. În următorul clip vom discuta despre temelia pentru această întreagă luptă.

Acela va fi sfârșitul capitolulelor introductive despre ce este neceesar, după care ne apucăm de unele aspecte practice. Sper în săptămâna care urmează să vorbim despre absoluta nevoie de smerenie în această luptă. Și menționez asta acum. poate că nu o să spun mereu despre ce o să vorbim, dar menționez acum pentru că dacă începi să vezi niște rezultate bune cu ascetismul, nu te mândri, pentru că te va distruge la final.

O să crezi că faci progrese și o să ajungi mai rău decât înainte. Așa că să dai slavă lui Dumnezeu pentru toate succesele pe care le ai. E foarte important, mai ales în lupta asta. Mă rog ca acest video să vă fi fost de mare folos.

În cuvintele marelui sfânt al României, Cuv Cleopa de la Sihăstria: Mânca-v-ar Raiul!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!