Cum salvăm universitățile din Europa?

Urmăriți un reportaj îngrijorător despre situația învățământului universitar din Europa, în care vedem că universitățile din țările occidentale se află sub o presiune din ce în ce mai mare.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Cum salvăm universitățile din Europa?

– Sunt puțin tristă de faptul că poate sunt unele persoane care ar fi avut aceleași aspirații ca și mine și probabil că nu vor putea să vină deoarece opțiunile sunt mai limitate.

– Universitățile din Europa duc lipsă de bani. Asta înseamnă mai puține fonduri pentru cercetare, facilități degradate, personal insuficient și, în unele țări, mai puțini studenți internaționali. Deci, cum menținem universitățile europene pe linia de plutire?

Este început de an universitar la multe universități din Europa. Dar, în timp ce mii de studenți intră în amfiteatre, în culise, învățământul superior se confruntă cu o criză financiară, iar situația se înrăutățește, nu se îmbunătățește.

– Această situație are loc în paralel cu creșterea dramatică a costurilor pentru energie, personal, materiale, pentru investiții în infrastructură. Asta înseamnă că, dacă te uiți doar la bugete, nu obții imaginea reală. Iar imaginea reală este una destul de dramatică, mai ales când proiectăm situația în viitor.

– Așadar, în loc să se concentreze pe cercetare și predare, universitățile se luptă disperat să facă economii acolo unde pot. Studenții din toată Europa protestează împotriva reducerilor bugetare care le afectează viața de studenți. „Lipsa literelor enervează. Lipsa fondurilor devastează.” Acesta a fost sloganul protestelor studențești de la Universitatea Liberă din Berlin în vara aceasta. Ei au cerut ca universității să i se aloce mai multe fonduri.

– Suport financiar.

– Fonduri.

– Pentru că este absolut crucial în foarte multe aspecte ale vieții universitare, în special pentru ca educația să nu devină ceva doar pentru elite, ci să rămână accesibilă celor mulți, oricui dorește să-și continue studiile.

– Primăria orașului Berlin va reduce cu 250 de milioane bugetul pentru știință, cercetare și învățământ superior. Universitățile de stat urmează să piardă aproape jumătate din acești bani. Asta înseamnă mai puține locuri pentru studenți, mai puțin personal didactic și mai puțini bani pentru echipamente și cercetare.

Iar Berlinul nu este singurul oraș unde se întâmplă acest lucru. „Solidaritate cu universitățile din întreaga lume!” Franța a cunoscut, de asemenea, multe proteste anul acesta. Universitățile sunt puternic îndatorate, iar atât studenții, cât și profesorii cer mai mult sprijin financiar din partea guvernului.

– Cu un buget din care se taie mai mult de un miliard de euro, nu vor fi bani îndeajuns. Situația este dramatică. Universitățile și laboratoarele sunt deja în deficit, care continuă să crească.

– Astăzi, merg mai mulți oameni la universitate ca niciodată. Aceasta, împreună cu valul demografic din anii 2000 care umple acum universitățile, duce la săli de curs arhipline, în timp ce banii sunt tot mai puțini. Astăzi, în UE există 18.9 milioane de studenți, iar numărul persoanelor de 25 de ani sau mai mult cu o diplomă universitară este în creștere. În 2014, aproximativ 26% dintre cetățenii europeni aveau o diplomă universitară. Până în 2024, proporția lor a ajuns la o treime din populație. Ce înseamnă asta pentru universități? Am vorbit cu președinta Universității din Strasbourg, în estul Franței.

– Există un paradox între ceea ce așteptăm de la cercetare și inovare pe de o parte și ceea ce investim în universitățile noastre pe de altă parte. Din păcate, suntem departe de obiectivul propus de 3% din PIB, de care vorbeam. Se discută mult despre protejarea finanțării universităților dar în realitate nu s-a făcut mai nimic, iar universitățile trebuie să concureze pentru investiții și pentru altele.

– Paradoxal, obiectivul oficial al UE este ca 3% din PIB să fie alocat învățământului superior și cercetării. Dar, până acum, doar Suedia, Belgia, Austria, Finlanda și Germania ajung să satisfacă acel obiectiv. Cu toate celelalte presiuni asupra cheltuielilor publice, universitățile au coborât mai jos pe lista de priorități a guvernelor. Totuși, investițiile publice sunt cruciale pentru ca universitățile să supraviețuiască și să prospere. Datele provenite din 168 de universități din 34 de țări europene arată că, în 2024, trei sferturi din bugetele lor au venit din finanțare publică – națională, regională sau internațională. Uniunea Europeană a furnizat 5% din această finanțare. Taxele de școlarizare au reprezentat 13% din bugetele universităților, dintre care 2% au provenit de la studenți internaționali. Restul de 13% au provenit din contracte cu companii private legate de cercetare și servicii educaționale, precum și din donații private.

Deci, ce fac universitățile atunci când nu primesc suficient sprijin public? Apelează la surse private de finanțare. Asta se întâmplă la Madrid. „Să salvăm educația publică.” Situația din Spania este și mai dramatică. Un nou proiect de lege ar plafona finanțarea publică la 70%. Asta înseamnă că cel puțin 30% trebuie să vină din surse private. Mulți oameni ies în stradă pentru a protesta.

– Protestez pentru că se taie fondurile pentru educația publică de prea mult timp, iar asta nu poate să continue. Deci, să termine cu tăierea de fonduri.

– Trebuie să luptăm pentru a avea servicii publice cum este sănătatea și educația.

– Pe măsură ce numărul universităților private crește, crește și presiunea asupra universităților publice pentru a-și acoperi singure costurile. Dar dependența de finanțarea privată aduce cu ea pierderea independenței acestora.

– Universitățile trebuie protejate. Aceasta este responsabilitatea noastră: să ne protejăm cercetătorii, prin a le da libertatea de a cerceta, și a nu elimina anumite domenii de cercetare pentru că sunt mai puțin utile din punct de vedere politic. În contractele semnate ne angajăm – este important să spunem asta – că cercetătorul nu cercetează pentru a ajunge la un anume rezultat, el nu trebuie să fie condiționat de sursa de finanțare. Eu cred că universitățile trebuie să își mențină propria independență.

– O altă opțiune este, desigur, creșterea taxelor de școlarizare. Așa s-a întâmplat în Marea Britanie în 2012, când taxele anuale pentru studenți s-au triplat brusc, de la 3.000 la 9.000 de lire anual. Anul acesta, guvernul britanic a anunțat o nouă creștere, ajungând până la 9.535 de lire pe an, în timp ce în Germania costul poate fi de doar 200 de lire pe semestru, sau poate fi chiar gratuit. Cu toate acestea, taxele de învățământ din UK nu au ținut pasul cu inflația, așadar, în realitate, sunt de fapt mai mici decât ar fi trebuit. Pentru a acoperi deficitul, universitățile se orientează spre studenți străini care achită taxe mai mari. La universități publice precum Universitatea din Kent, taxele anuale pentru studenții locali sunt de 9.500 de lire (aprox. 11.000 EUR), dar studenții internaționali pot plăti dublu sau chiar mai mult. Din fericire, acest cuplu de studenți francezi nu au trebuit să plătească taxele cele mari. Dar sunt vești rele pentru studenții străini care vor să studieze în UK pe viitor.

– Eu nu cred că mi-aș fi putut permite să plătesc 18.000 de lire. Mai ales că avem numai 9 ore de clasă pe săptămână!

– Este trist. Ar fi o așa bună oportunitate să locuiești în străinătate pentru câțiva ani de zile, să-ți îmbunătățești engleza, și să experimentezi un alt mod de viață.

– Cine poate să-și permită asta vor fi ca o mină de aur pentru universitățile britanice, care vor fi motivate puternic să atragă studenți străini bogați. Să ne uităm la situația din Olanda. La începutul acestui an, guvernul olandez a anunțat reduceri masive în sectorul educației, planificând să economisească cel puțin 500 de milioane de euro pe an, adică vor fi cu aproape 10% mai puțini bani decât înainte. Dar, spre deosebire de UK, aceștia nu vor să atragă mai mulți studenți internaționali pentru a acoperi golul financiar. De fapt, doresc chiar să limiteze numărul acestora.

Beer pong (concurs de băut bere) și competiții sportive. E săptămâna bobocilor la această Universitate din Haga, și toată lumea se distrează. Prima săptămână a semestrului este momentul perfect pentru studenții străini de a se familiariza, iar mulți dintre ei se află aici pentru un bun motiv.

– Am dorit să merg la o universitate din Paris dar am aplicat aici pentru că în Franța nu există prea multe oferte în domeniul meu. Aici în Olanda e foarte bine pentru limba engleză.

– Dar nu e un loz câștigător pentru mulți. Aproape jumătate dintre programele de licență din Olanda pot fi urmate în limba engleză. Planurile guvernului de a reduce cursurile în limba engleză au provocat proteste masive vara trecută.

– Există, de asemenea, multă teamă și nemulțumire care ne afectează și îi vor afecta și pe alți studenți care vor dori, ca și noi, să vină să studieze la Universitatea din Leiden. Toate universitățile olandeze vor trebui să taie unele dintre specializări, în deosebi cele predate în limba engleză. La Universitatea din Leiden, spre exemplu, specializarea ”psihologie” este planificată să dispară.

– Observăm că numărul total de inscrieri a scăzut, universitățile au încetat să recruteze activ studenți străini, și se zvonește că Olanda nu mai este așa de primitoare.

– Mai există o perspectivă a lucrurilor. Numărul mare de studenți străini pun presiune pe piața imobiliară iar amfiteatrele sunt căteodată pline ochi. Dar Vandenberg crede că dezbaterea va face ca mințile talentate vor evita să mai vină în țară. Studenții străini au devenit o problemă care face parte din problema mai mare cu privire la imigrație. Ca și țară, noi am discutat foarte mult cu privire la studenții pe care nu-i dorim în timp ce altă țări se gândesc la cum să atragă studenți pe care și-i doresc.

– O problemă este că doar unul din patru absolvenți străini mai rămâne în țară la cinci ani după absolvire. Guvernul vrea să schimbe asta. Ministrul educației dorește să rezolve asta prin noi reguli care cer studenților străini să învețe limba olandeză.

– Noi credem că rata celor care vor rămâne va crește dacă ne asigurăm că aceștia se vor simți bine primiți în cultura olandeză. Pentru că viața înseamnă mai mult decât a lucra sau a studia, viața înseamnă și să-ți faci prieteni, să locuiești aici cu familia, cu copiii. Iar apoi, cred, învățarea limbii olandeze va crește procentajul celor care rămân.

– Problema este că universitățile gândesc pe termen lung atunci când planifică specializările de cercetare și academice. Așa că atunci când au loc schimbări politice, sau guvernul decide să taie fonduri aici, sau să le crească altundeva, planificarea universitară este dată peste cap.

– Când se schimbă guvernul se schimbă și prioritățile politice, iar apoi prioritățile de investiții se schimbă foarte rapid. S-a putut vedea asta în Franța, s-a văzut asta în Olanda. Două exemple unde poți avea investiții relativ stabile dar, dintr-o dată, prioritățile se schimbă, și, spre exemplu, fondurile pentru cercetare se reduc, și investițiile de asemenea. Două treimi din bugetele lor vin din finanțare din bugetul public, ceea ce înseamnă că orice schimbare în finanțare are un impact dramatic și de anvergură asupra universităților.

– Și, desigur, nu doar universitățile au dificultăți financiare, ci și mulți studenți. Inflația, chiria mare și taxele scumpe fac ca viața de student să fie pentru mulți una stresantă din punct de vedere financiar.

Reporterii noștri de la ”Arte” au mers în Belgia pentru a vorbi cu studenți care se luptă să facă față cheltuielilor. Puteți urmări reportajul „Greutăți pentru studenți în Belgia” pe www.arte.tv/en. Ne revedem săptămâna viitoare cu mai multe știri din Europa. Pe curând!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!