Evitați să bombăniți – IPS Athanasie de Limassol

Ascultați un foarte duhovnicesc cuvânt al IPS Athanasie despre necesitatea de a ne păstra nădejdea în lucrarea lui Dumnezeu asupra celor din jurul nostru.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Evitați să bombăniți – IPS Athanasie de Limassol

Dumnezeu a auzit, deci, suspinele lor. Vedeți că nu se pierde nimic. Absolut nimic. Și un mic suspin al omului, cel mai mic suspin, Dumnezeu îl aude. Și Dumnezeu îl păstrează. Fiecare rugăciune, fiecare cuvânt, orice mișcare pe care o face omul spre Dumnezeu, El le păstreză și le primește, dar le va pune în lucrare la momentul potrivit.

Acestea, în ceea ce Îl privește pe Dumnezeu, însă, acestea au și un alt înțeles, [un alt] sens, cu privire la relațiile dintre noi. Îmi amintesc ce spunea Sfântul Porfirie: “Să fiți atenți să nu cârtiți împotriva altor oameni!” Adică, unul ți-a făcut un rău, să nu te plângi împotriva lui, pentru că această plângere împotriva lui este o energie malefică pe care o emiți spre el și îi face și lui rău, pentru că în mod tainic sufletul lui e înștiințat de atitudinea ta potrivnică și astfel se închide și el și te respinge.

Poate chiar să pățească ceva rău. Ceea ce zice lumea azi: “m-a deocheat!” și altele asemenea, – lucruri cumva exagerate în concepția naivă populară -, au o rădăcină reală, deoarece reaua dispoziție pe care o avem pentru un alt om are efect asupra lui. Și când înăuntrul nostru ne plângem împotriva celuilalt și cârtim, aceasta acționează asupra lui. Rău facem când cârtim împotriva celuilalt, dar și acesta, care devine motivul cârtelii noastre, cu siguranță e și el responsabil și-și îngreunează sufletul.

Atunci când facem o rugăciune pentru celalalt, rugăciunea precede și înmoaie sufletul lui și devine mai deschis. La fel, când ne plângem în sine despre celălalt, această atitudine precede și împietrește sufletul lui și de aici încep războiele, luptele și dușmăniile dintre noi, pentru că amândoi suntem negativi și emanăm reciproc unde negative. Dacă vrem să fim împăcați cu oamenii și să trăim în pace, trebuie ca din partea noastră să creăm un pol care emite lucruri pozitive. Dacă ne rugăm înainte de a-l întâlni pe celălalt, dacă ne rugăm înainte de a-i vorbi, dacă ne rugăm înainte de a-l certa, atunci vom vedea cât de diferit va primi cuvântul nostru și cât de mult se va schimba starea noastră vis-a-vis de el. E un lucru mare.

De aceea și cei din vechime spuneau, – este și un proverb în Cipru – : “Cearta nu se iscă din nimic.” Atunci când doi oameni se ceartă, nu e de vina doar unul, întotdeauna amândoi sunt de vină. Ca să se iște ceartă înseamnă că, poate nu ai spus nimic, poate că în exterior nu ai provocat, însă, în interiorul tău starea ta negativă l-a influențat și a creat acea situație conflictuală. E nevoie de multă atenție la acest lucru. Și să știm că nicio mișcare a sufletului nostru nu e ascunsă de la fața lui Dumnezeu și nicio rugăciune nu se pierde. Dacă plata pentru un pahar cu apă pe care îl dăm celuilalt nu se pierde, cu atât mai mult atunci când ne rugam pentru ceilalți. Pot trece astfel ani, o perioada lungă și nu se vede niciun rezultat, însă, nu trebuie să ne pierdem nădejdea.

Să știm ca această rugăciune a noastră se adună, se adună, cumva se stochează în mâinile Domnului, Să știm că acea rugăciune se adună, se adună în mâinile Domnului. Și Dumnezeu, Care e un Părinte Preabun al tuturor, așteaptă să vină plinirea vremii ca să trimită rugăciunea noastră, prin Duhul Sfânt, în sufletul celuilalt. Și asta se va petrece când celălalt este pregătit, și nu când vrem noi. Cu toții am văzut în viețile noastre, și eu la rândul meu, că ne-am rugat pentru cineva în urmă cu 15, 18 ani, și, cu toate că toate păreau că merg din rău înspre mai rău, acei oameni au revenit acolo unde trebuia. E cu totul uimitor faptul de a te ruga pentru cineva. Pot să spun că nu am văzut niciodată rugăciune fără rezultat.

Când am mers pentru prima data în Sfântul Munte, în 1976, s-a petrecut un divorț într-o familie cunoscută de-a mea. O tânără și-a părăsit soțul – ea fiind o fată din Biserică, soțul la fel. O familie evlavioasă cu toate însușirile unei familii creștine. Însă, din motive necunoscute nouă atunci, fata și-a părăsit soțul și a plecat cu un alt bărbat. Ne-au scris în Sfântul Munte, ne-am întristat și în fiecare zi la Sfânta Liturghie ne rugam pentru această fată care a greșit plecând de la soțul ei, deși era om al Bisericii, dar a și negat pe Hristos, a negat Biserica și a avut o viață de pierzanie. Cel care era cu ea a părăsit-o, iar ea, după aceea, ca să spunem așa, a devenit foarte nenorocită și nefericită. Au trecut mulți ani și în fiecare zi Gheronda avea numele ei la Sfânta Liturghie și noi o pomeneam. Vedeam numele ei.

Au trecut mulți ani astfel. Și eu îmi spuneam că toți pentru care am făcut rugăciune, unul câte unul s-a întors, doar ea nu se întorsese la Dumnezeu. Și au trecut atâta amar de ani! Și, cu puțin timp în urmă, fără să mi-o amintesc ca figură, și fără ca ea să-și amintească de mine, deoarece când am plecat aveam 18 ani și ea nu m-a văzut ca monah, nici eu nu am mai vazut-o de atunci. Mi-o aminteam ca o fată decentă, cu păr lung, o fată credincioasă de la școala de catehism. Când a venit era de nerecunoscut. Cum să spun, era ca o fiară. Și când a venit la mănăstire pocăită, ca să se spovedească la mine, care se presupune că eram necunoscut… Am auzit toată povestea pe care o știam din 1976 până astăzi. Câți ani sunt?

Am laudat pronia lui Dumnezeu. Mi-am zis că femeia putea să meargă în alta parte să se spovedească și eu nu aș fi știut nimic, dar a adus și pe soțul ei la mine… Eu, după porunca lui Gheronda, o pomenea până azi, ca să se arate că rugăciunile din tot acest timp nu s-au pierdut, ci au rodit după 25 de ani, când toate erau distruse… Când l-am întâlnit cu puțin timp în urmă pe soțul ei și l-am întrebat: „Ce se întâmplă cu soția ta?” El a răspuns: “A dispărut. Nu exista nicio posibilitate să se schimbe lucrurile. Toate s-au terminat.” Când toate s-au terminat, atunci Dumnezeu a făcut lucrarea Lui. Pentru că astfel lucrează Dumnezeu. Spunea Sfântul Iosif Isihastul: “Cand încetează cele omenești, începe Dumnezeu să lucreze. Când se termina ajutorul omenesc, atunci apare ajutorul dumnezeiesc.”

Și practic e dovedit acest lucru. Să știți că nimic nu se pierde. Este lucru imposibil să se piardă. Va veni ora când (rugaciunea) va da rod. Noi să ne rugam pentru fratele nostru și pentru fiecare om. Poate că nu o vom pricepe, însă rugăciunea va rodi. Avem mii de astfel de exemple. În special, când omul se roagă la Sfânta Liturghie. Are o mare putere acest lucru. Și să va spun ceva practic, am spus și alta dată… Când spun că ne rugăm la Sf. Liturghie, nu înseamnă doar să spunem numele lui în gând.

Un obicei evlavios care începe, din fericire, și în Cipru să revină, care există la alte popoare ortodoxe, și în Sfântul Munte este aducerea unei prescuri pentru cei pe care îi pomenim. O spun aceasta nu ca să adunăm prescuri. Ce să facem cu ele ? Dar are importanță că din fiecare prescură preotul scoate o părticică care e pusă în Sfântul Potir, unde e sângele Lui Hristos, pomenindu-i. E imposibil ca cel care se unește cu Sângele lui Hristos să eșueze. Și e dovedit că niciodată rugăciunea de la Sfânta Liturghie nu a dat greș, pentru că e rugăciunea întregii Biserici, nu doar a Bisericii celor vii de aici. Când spunem “Biserica” vorbim de tot omul de la Adam pâna astăzi, toți cei care s-au mântuit și se află în Împărăția lui Dumnezeu. Toți Îngerii și toți Sfinții care au trăit pâna astăzi alcătuiesc Biserica.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!