
De ce ne îmbolnăvim? – p. Pimen Vlad
23 aprilie 2026
Patriarhul României a oferit daruri consistente pentru comunitățile monahale românești din Sf. Munte Athos
24 aprilie 2026Ascultați un cuvânt duhovnicesc foarte profund al părintelui Livios Haralambos despre modul în care lucrează Dumnezeu prin slăbiciunile noastre.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
Dumnezeu iubește rănile noastre – p. Haralambos Livios
Vom spune ceva scandalos, ceva ce ne poate sminti sau șoca. Dumnezeu Se bucură să folosească oameni slabi. Cineva poate zice: „Se bucură să folosească oameni slabi?” Da, desigur.
Dacă veți vedea toată istoria Bibliei, a Sfintei Scripturi, dacă veți vedea toată istoria lumii, în general, cei pe care îi alegea mereu Dumnezeu, „uriașii” lui Dumnezeu erau întotdeauna oameni slabi. Uitați-vă pe cine a ales să-I facă ucenici ai Săi: pe cei neînvățați, insignifianți, necunoscuți, oameni simpli, obișnuiți, problematici… I-a luat din neant. I-a luat de acolo, de la marginea societății, de multe ori. Priviți la Sfinții Săi, uitați-vă la oamenii Săi.
În aceste zile citim despre arborele genealogic al lui Hristos. În Duminica de dinainte de Nașterii Domnului citim Evanghelia care spune: „Azor a născut pe Sadoc; și Sadoc a născut pe Achim…” Și se poate întreba cineva care e rostul acestor înșiruiri. Și e cumva obositor să auzim toate aceste nume nesfârșite. Dar, dacă cineva cercetează pe rând arborele genealogic nominal, observă cum Sf. Ev. Matei face o legătură între toate aceste neamuri și Maica Domnului, cea care L-a născut pe Hristos. Ar crede cineva că în arborele genealogic al lui Hristos toți erau sfinți. Este posibil? Se poate să nu fie toți urmașii Lui sfinți? Să nu fie toți virtuoși? Să nu fie toți “oameni ai Bisericii” – cum am spune noi astăzi. Cu toate acestea, veți fi scandalizați daca [analizați] arborele genealogic al lui Hristos. Veți vedea acolo oameni foarte păcătoși: adulteri, prostituate, oameni foarte decăzuți. Veți vedea multe.
Ce arată aceasta? Arată că Dumnezeu – fiți cu luare-aminte și subliniați aceasta, pentru că e foarte terapeutic pentru noi… Arată că pentru Dumnezeu, mai degrabă, nu există ceva – o patimă, un păcat al nostru, o slăbiciune, o greșeală a noastră – care poate să-L îndepărteze să vină în viața noastră și să ni Se descopere. Pentru Dumnezeu nu există nimic care poate opri Pronia Sa, care poate să amâne prezența Sa. Va trece prin lăuntrul tău, va trece prin întunericul tău, prin greșeala ta… ca să te izbăvească, ca să te vindece, ca să te trezească, ca să te facă mai conștient și ca să te facă să crești. [Va lucra] prin boala ta, prin rana ta, prin despărțirea ta, prin divorțul tău, prin concedierea ta. Prin toate acestea va lucra Dumnezeu, prin traumă, prin rană, prin rana sângerândă a ființei tale. Nu există nimic din [care Dumnezeu să nu afle un folos]. [Dumnezeu și în păcatele tale îți va găsi un folos.] Vom vedea aici, mai jos, în detaliu.
Lui Dumnezeu Îi place și se bucură să folosească oameni slabi. De ce? Pentru că Dumnezeu – și harul lui Dumnezeu-, pentru a veni la om, de ce are nevoie? Are nevoie de o spărtură. Cum va intra lumina printr-un zid compact și dur? Când inima ta este de piatră, vârtoasă, dură, neclintită neșlefuită, incapabilă să fie modelată? Cum va intra lumina în ea? Cum va intra?
Spunea Sfântul Paisie: „Știi ce e răutatea, ura din inima omului? E precum un material izolant. Așa cum izolăm o terasă, o casă, prin care nimic nu mai poate intra apoi. În același mod se izolează inima prin răutate și ură și nu poate intra acolo harul lui Dumnezeu.” De ce are nevoie harul, ca să vină în inimă? Are nevoie de o frângere, de o spărtură, de o zdrobire, de o sfâșiere. De aceea, NU te teme de căderi! NU te teme de dureri! NU te teme atunci când simți că te frângi, când îngenunchezi! Nu te teme de ceasurile grele, de nopțile lungi. NU te teme să cazi în iadul tău și NU te înspăimânta de el! Să NU te sperie patimile tale! Să NU te sperie păcatul! NU o lua razna! NU te stresa, NU te abandona! Acolo este Însuși Hristos! Acolo este Însuși Dumnezeu, Care lucrează mântuirea ta.
Acolo, în iadul tău, în clipele grele, în momentele de singurătate amintește-ți de Cruce, de singurătate ce cuprinsese Golgota. Adu-ți aminte că toți Sfinții au petrecut în viața lor nopți adânci, fără sfârșit. Noi ne închinăm aureolelor lor, ne închinăm slavei lor în Biserică, dar în spatele acestui nimb există singurătate, există sudoare, osteneală, există o viață grea. Nicio harismă nu se dă fără o mare încercare și peripeție. Deci, să NU te sperie frângerea, să NU te sperie sfâșierea inimii pe care o ai!
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!









4 Comments
https://m.youtube.com/playlist?list=PLmuFe4K1aamjGARXgDAgfVM6zfb0MSQuT
De altfel un excellent canal youtube.
Părinte aș avea și eu o întrebare.
Când intru în biserică (orthodoxă) îmi dau seama că la un moment dat simt un fel de stress, că nu sunt la înălțimea așteptărilor lui Dumnezeu pentru mine, că îi deranjez pe credincioși, că o să mă dea afară (mi s-a întâmplat asta acum +15 ani, dar a trecut), că degeaba stau, că aia și ailaltă șamd. Uneori ajung să am și dureri fizice de la stress, tensiuni musculare, tristețe de mă doare capul, nervi, oboseală. (Știu că sună ciudat, poate chiar sunt dus cu capul)
Bănuiesc de la cine vine, dar ce aș putea să fac?
(Bine cele ale fariseului cred că le fac, adică sunt obișnuit cu biserica cu rânduiala cu tainele) Am și un fundal din asta anxios de mic copil, acum am mai mult în spate decât înainte
Mulțumesc
Cum aș face eu, poate ajută:
– scanez corpul de la picioare spre cap și, unde simt încordare, relaxez;
– inspirație și expirație mai lungi (10-12 secunde fiecare);
– îmi amintesc că Dumnezeu mă iubește, că ne dă tuturor atât cât putem duce și nu sunt singur(ă), iar partea de dezamăgire poate fi mai degrabă o proiecție a unui părinte care a fost mai exigent.
O îmbrățișare călduroasă!
Mulțumesc mult pentru răspuns.
Cunosc bine technici de neuro relaxare (inclusiv cele de mai sus)… dar am oarecare reticență să le folosesc în biserică..
De altfel, unii părinți ortodocși sunt foarte contra techicilor acestea, dar asta e o altă discuție. Numai bine:)
Hristos a inviat. Poate daca ati avea o carte de rugaciuni la dvs si sa stati intr-un colt asa mai retras ar ajuta mai mult. Daca ne concentrăm pe rugaciune stresul ar trebui să dispară. Mult face rugăciunea sa stiti. Domnul sa va binecuvinteze.