Nu mă lepăd de Iisus, chiar dacă mă costă. Nu-mi pasă – Chris Pratt

Urmăriți un foarte interesant interviu cu celebrul actor și producător Chris Pratt în care acesta discută despre credința sa și despre rolul pe care și-l asumă prin mărturisirea publică a credinței în Dumnezeu în mijlocului lumii hollywoodiene.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Nu mă lepăd de Iisus, chiar dacă mă costă. Nu-mi pasă – Chris Pratt

Bună tuturor, sunt Leah Klett și sunt foarte bucuroasă astăzi să fiu alături de actorul și producătorul Chris Pratt. El a colaborat recent cu aplicația de rugăciuni Hallow pentru provocarea anuală din Postul Mare.

– Bună, tocmai am închis live-ul tău de pe Instagram cu Jonathan.

– Ah, da? Iată ce frumos!

– A fost interesant să vă văd împreună. Eu vorbesc des cu Jonathan și apoi, când văd așa ceva, zic: „Ce tare!”

– Da, a fost minunat. A fost distractiv. Când a citit Evanghelia la final, mi-am zis: „Vai, ce bine o face!” Are vocea aceea care e pur și simplu foarte bună.

– Minunat! Azi-dimineață am ascultat Mouse Rat ca să mă pregătesc și să fiu mai în formă pentru interviu.

– Uau! Asta înseamnă cercetare serioasă. Bravo!

– Și se simte clar influența lui Scott Stapp, mai ales la intonație.

– Ah, ai observat. Ai simțit asta, nu-i așa? Da, așa este. Eu îi spun „voce de butt-rock de anii ’90”. Aceea era vocea lui Andy. Asta e bine.

– A fost extraordinar! Și, mai important, băiatul meu de șase ani a zis: „Mami, vorbești cu Star-Lord în dimineața asta!” Așa că sunt foarte entuziasmată să vorbesc cu un supererou și o legendă din anii ’90.

– Oh, ce frumos, mulțumesc! Cum îl cheamă pe băiețelul tău de șase ani?

– Iuda.

– Iuda… Un nume frumos! Salută-l pe Iuda din partea mea. Minunat!

– O să-i spun! Chris, sunt foarte bucuroasă să stăm de vorbă, pentru că te urmăresc de ani de zile și mi-a plăcut mult să văd cât de deschis vorbești de credința ta, deși ești o așa mare vedetă la Hollywood. Mi se pare că parteneriatul acesta cu Hallow duce lucrurile mai departe. Spune-mi, te rog, ce te-a determinat să te implici în Hallow și, mai ales, în această provocare de rugăciune din Postul Mare? Apropo, astăzi este Miercurea Cenușii, ziua potrivită pentru acest interviu.

– Așa e, exact. Ca să mă întorc la motivul pentru care am vrut să colaborez cu Hallow… Acum vreo doi ani lucram la un film în Atlanta, deci eram pe platou jumătate de săptămână. Trebuia să fac naveta în fiecare săptămână. Pe atunci aveam trei copii, acum am patru. Știi cum e, e greu să fii plecat de acasă, te simți singur… Îmi plac foarte mult cărțile audio, așa că ascultam multe și încercam să cresc și eu în credință. Și mi-am zis: „Oare există o citire bună a Hibliei?”, pentru că eu nu citisem niciodată Biblia în întregime. Bineînțeles, citesc Scripturile, parcurg Evangheliile, dar, ajungi la Deuteronom, la Cartea Numeri și la Levitic și la anumite părți din Ieșire (Exod), la Cronici și la Judecători, și îți spui: E greu de citit. E o lectură dificilă. Să stai și să citești asta… Mintea mea începe să zboare după patru secunde și simt că nu aș putea. Știam că așa se întâmplă de obicei când citesc lucruri, când deschid o carte și citesc. Dar când aud, e altfel pentru mine. Eu învăț și înțeleg mai bine auditiv. Așadar, în căutarea unei versiuni audio a Bibliei, am descoperit podcastul „O Bible pe an” de la Hallow. Practic, este un plan de 365 de zile pentru carte. Folosește textul deuterocanonic, Biblia catolică “Marea Aventură”, include și câteva cărți suplimentare: Macabei I și II, Cartea Iuditei, Înțelepciunea lui Solomon și alte câteva. În esență, începe cu Facerea și merge până la Apocalipsă, și pe parcursul a 365 de zile am parcurs tot. Astfel am dobândit o înțelegere mai profundă și mai cuprinzătoare a Bibliei. Mi-a întărit cu adevărat legătura cu Hristos. A fost minunat. Și știu că sunt ca orice american de rând în ceea ce privește lucrurile care îmi plac, cultura pop pe care o consum și divertismentul pe care îl aleg. Știu că multor prieteni le plac cărțile audio, că nu se pot nici ei concentra prea mult pe citit, ca și mine. Așa că m-am gândit că o colaborare cu Hallow ar putea fi o ocazie de a promova ceva cu adevărat frumos: acest podcast „O Biblie pe an”, dar și celelalte rugăciuni, meditații, provocări și tot ce oferă aplicația. Mi s-a părut un parteneriat potrivit.

– Da, desigur. Colaborezi și cu Jonathan Roumie din serialul „The Chosen”, și, evident, cu Mark Wahlberg. Urmărești „The Chosen”? Îți place serialul?

– Da, mi se pare fantastic. E foarte bun! Și îmi place pentru că în fiecare versiune… știi, ne întoarcem la „Cele Zece Porunci”, sau… Sunt și filme foarte bune, cum ar fi „Patimile lui Hristos”. Există multe încercări de a spune povestea lui Iisus în decorul Israelului de acum două mii de ani. Dar sunt și unele filme foarte proaste… Mesajul e întotdeauna bun, dar producțiile creștine din cultura pop… Dar s-au îmbunătățit mult în ultimele decenii. Muzica s-a ridicat la un level superior, iar acum și conținutul vizual. Jonathan Roumie este minunat. Întregul joc actoricesc, decorurile, calitatea producției, povestirea și autenticitatea mă captivează. Mi-a luat mult timp. Am devenit fan mai târziu. Am început să-l urmăresc cu fiul meu și ne place foarte mult. E fantastic. Nu l-am terminat încă, dar știu cum se termină, pentru că am citit cartea. Mi-a fost citită de fapt cartea,

– A fost minunat să-l aud pe Jonathan citind Scriptura. Tocmai vorbeam despre asta. În viața ta există vreun text sau vreun pasaj din Scriptură care îți vorbește în mod deosebit, mai ales în această perioadă a vieții?

– O, Doamne, da! Sunt atât de multe: Pilde 27:17, Matei 5:14… ”voi sunteți lumina lumii.” Vorbeam puțin despre Marcu 9, despre post. “Fierul cu fier se ascute şi un om ascute mânia altui om.” (Pilde 27:17) “Când nu mai sunt lemne se stinge focul și, dacă nu mai este niciun defăimător, se potolește cearta.” (Pilde 26:20) Sunt două versete din Pilde pe care mă sprijin mult și pe care le dau mai departe celor din jurul meu. De exemplu…, of le încurc uneori: “Când nu mai sunt lemne se stinge focul” – asta e Pilde 26:20 și ”Fierul cu fier se ascute” – Pilde 27:17. Oricum, mai e și Filipeni 4:13.

Cred că cel mai important verset pentru mine acum este Matei 5:14, pentru că simt că trebuie să fiu lumină în lume și să nu pun lumina sub obroc. O cetate aşezată pe un munte nu poate fi ascunsă. Și simt că sunt chemat să fiu acea cetate de pe deal în clipa aceasta din viața mea. Știu că e un risc să fii în lumea divertismentului și să vorbești deschis despre orice. Pentru că asta separă, iar religia separă, la fel și politica. Eu nu țin atât de mult la politică încât să-mi risc cariera luând o poziție clară. Dar țin suficient de mult la Iisus, încât sunt gata să mărturisesc chiar dacă asta mă costă totul. Nu-mi pasă, merită, pentru că simt că asta sunt chemat să fac. Acolo este inima mea. Sunt tată a patru copii și vreau să-i cresc cu convingerea că tatăl lor nu s-a rușinat niciodată de credința în Iisus și cu o înțelegere adâncă a puterii rugăciunii, a harului, a iubirii și a bucuriei care vin dintr-o legătură vie cu Iisus. Lucrul acesta este foarte important pentru mine. Toți cei apropiați știu deja asta. Dar, pe măsură ce oamenii află asta despre mine, e ceva neobișnuit, pentru că nu auzi asta des din partea celor din divertisment. Dar eu acesta sunt! Nu mă voi ascunde. „nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă.” (Matei 5:14)

– Da! Și eu am patru copii și spun mereu că cea mai mare răspundere a noastră, ca părinți, este să-i creștem pe copii să-L cunoască și să-L iubească pe Domnul. Și mulți simt că cultura nu ne ajută, ba dimpotrivă, ne este potrivnică.

– Ai dreptate, așa este. Așa este lumea, este potrivnică. Eu vreau să-i învăț pe copiii mei să fie în lume, dar nu din lume. Trăim vremuri ciudate. Presupun că o versiune a răului a existat mereu, dar acum avem acces nelimitat la toată cunoștința lumii. Și se împlinește cuvântul: ”unde este multă înţelepciune, este și multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa.” Telefoanele ne șoptesc tot ce se întâmplă în lume și o întreagă generație de copii crește cu o neliniște cumplită. Cred că smartphone-urile au contribuit mult la asta: mai multe cazuri de autovătămare la fete, mai multă izolare și depresie la băieți. De aceea am vrut să colaborez cu Hallow, ca să pun și lucruri bune pe telefon. Telefoanele nu vor dispărea. Sunt ca o umbrelă sub care ținem datele, ne ajută cu navigarea pe net, comunicarea, organizarea, cumpărăturile, divertismentul și făcutul de poze. Nu înseamnă o să renunț la telefon și o să-l arunc la gunoi, deși poate ar fi bine, dar nu voi face asta. Important e să înțelegem că sub aceeași umbrelă există și hrană vătămătoare dar și hrană pentru suflet. Aplicația Hallow îți spune: dacă tot stai jumătate de oră pe telefon, folosește asta ca să-ți întărești legătura cu Iisus. Telefonul nu e rău în sine, contează ce facem cu el. De aceea am vrut să lucrez cu Hallow.

– Da. Cum reușești să rămâi statornic în credință atunci când viața ta este atât de plină și faci mereu lucruri interesante? Ai fost dintotdeauna creștin sau a existat un moment în care ți-ai spus: „Da, Dumnezeu este real pentru mine”?

– Ei bine, da, sunt două întrebări. Modul în care rămân statornic în credință este pur și simplu prin practică duhovnicească: rugăciune, citirea Evangheliilor și prin căutarea unei căi de a încorpora Evanghelia în viața mea, fie prin aplicația Hallow, fie prin aplicația Church Home a prietenului și pastorului meu, Judah Smith. O folosesc foarte des. Cred că folosesc telefonul mult ca să ascult Evanghelii și predici și, pur și simplu, să Îi închin lui Dumnezeu cele dintâi roade în fiecare dimineață. Așadar, când mă trezesc dimineața, mă rog. Fac parte dintr-un grup de bărbați creștini și ne rugăm unii pentru alții. De-a lungul săptămânii avem o listă de rugăciuni, știm pentru ce ne rugăm.

Așadar, a rămâne înrădăcinat în acestea, împreună cu comunitatea și cu prietenii, e răspunsul la prima întrebarea cum rămân statornic. A doua parte: am fost dintotdeauna creștin? Am știut întotdeauna că Dumnezeu e real, fără nicio îndoială. Nu mi-am pus niciodată credința la îndoială. Dar e ca și cu soarele, știi că este real, acolo pe cer, știi că e acolo. Și apoi, în unele zile este ceață și te întrebi: ”Oare va mai apărea soarele vreodată?” Și uiți, cumva, că soarele este acolo. Am avut multe perioade de ceață în viața mea, de la o vârstă fragedă și până acum. Prima dată când mi-am închinat cu adevărat inima, prima dată când am mers la altarul Bisericii și m-am pus în genunchi și am plâns, eram copil. Apoi, a doua oară am făcut-o eram tot copil, la 19 ani. Și a treia oară, eram pe la treizeci de ani. Iar momentul cel mai profund și mai însemnat a fost atunci când am negociat cu Dumnezeu și I-am făcut făgduințe. Mai făcusem promisiuni și înainte, dar nu le ținusem. I-am spus: „Doamne, salvează-mă acum și Îți voi închina Ție viața mea”. Și El a făcut asta. Atunci am fost eliberat de povara rușinii, a vinovăției și a păcatului meu. Iar, la scurt timp după aceea, poate un an sau doi, am început iarăși să fac aceleași lucruri care mă aduseseră acolo și care mă duseseră pe calea cea rea. Firea păcătoasă și căzută trăia, pur și simplu, în inima mea.

Apoi când s-a născut fiul meu, am trecut printr-o mare încercare: el s-a născut foarte prematur, cântărea doar 1.4 Kg și a stat o lună în terapie intensivă neonatală, cu multe probleme. M-am rugat cu stăruință la Dumnezeu. Eram într-o perioadă de schimbare duhovnicească și nu înțelegeam pe deplin. Am făcut iar învoieli cu Dumnezeu și I-am zis: ”Îmi pare rău Doamne! Iată-mă aici iarăși cerând har de la Tine” Și El l-a salvat cu adevărat pe fiul meu. Atunci mi-am spus: „Acum este pecetluit”. Până atunci promisiunile fuseseră mereu mai… Inima mi s-a înmuiat și credința mea s-a întărit. Și în clipa aceea am hotărât: „De acum înainte, Îi voi închina lui Dumnezeu platforma mea”. Nu am fost perfect, nu zic că de atunci am devenit perfect, că nu este așa, dar am făcut un angajament și mă țin de el. Această platformă mi-a fost dată cu un scop. Vreau să îi întăresc pe cei care cred în Hristos. Vreau ca, auzindu-mă, să spună: „Ce frumos! Este gata să mărturisească. Și eu voi mărturisi”. Vreau atât să îi întăresc pe aceștia, cât și să ajung la cei care nu știu că Dumnezeu este real sau care nu au auzit niciodată despre El. Vreau să fiu puțină lumină pentru oamenii care nu au văzut lumina, și vreau să fiu o lumină și pentru cei care au văzut lumina, dar s-au întors de la ea sau s-au temut de ea. Acestea au fost cele două răspunsuri lungi la întrebările tale,

– Da, dar a fost minunat. Care este răspunsul pe care l-ai da creștinilor care te-ar putea critica pentru conținutul pe care poate nu îl aprobă, și, pe de altă parte, oamenii din lumea seculară care au o problemă cu faptul că vorbești deschis despre credința ta. Cum faci față unor astfel de lucruri?

– Este, cred că e în Pilde 26:20. La asta încercam să ajung. La asta mă gândesc – Pilde 26:20. ”Când nu mai sunt lemne se stinge focul şi dacă nu mai este nici un defăimător se potoleşte cearta.” Mă bizui mereu pe acest cuvânt, pentru că am primit multe critici din partea lumii secularizate. Și primesc periodic critici și din partea lumii creștine. Este doar ceva omenesc. Aș spune pur și simplu că nu am de gând să răspund la ele. Nu poți stinge focul cu o canistră de benzină. Dacă cineva mă critică și spune cutare și cutare, cine știe, poate nici nu aș afla părerea acelei persoane dacă n-aș avea un telefon în buzunar care să-mi șoptească. Nu mi-a venit niciodată cineva din lumea seculară să-mi spună: „Hei, Chris, vreau să stăm de vorbă despre credința ta pe care nu o prea înțeleg și care mă ofensează.” Nu mi-a spus nimeni asta față în față. Nu a venit niciodată un creștin să-mi spună: „Hei, Chris, îți zici creștin și folosești Hallow, o aplicație catolică. Ce părere ai de Biserica Catolică față de Biserica Creștină sau de protestanți față de catolici? Ce crezi despre asta?”

Nimeni nu-mi aduce aceste lucruri în discuție față în față. Este foarte ușor să postezi ceva. Chiar dacă e ca un vânt care trece, pur și simplu dispare de pe telefoanele oamenilor, ei nu se mai gândesc la asta, dar rămâne scris în piatră digitală. De aceea trebuie să fim foarte atenți la cuvintele noastre. În Evanghelie scrie că limba e ca cea mai primejdioasă armă, iar faptul că scrii pe telefon nu înseamnă că nu vorbești de fapt. Așadar, când aud cuvinte sau văd cuvinte, ori de câte ori urmează să fie reacții negative – și sigur vor fi și după asta – nu am decât să mă bizui pe Dumnezeu. Înțeleg instinctul meu de a face asta. Am fost chemat de Dumnezeu să fac asta, iar dacă oamenii nu mă înțeleg, mă voi ruga pentru ei și atât. Apoi îi voi lăsa și mă voi întoarce să stau cu copiii mei, să ne jucăm de-a prinselea și de-a v-ați ascunselea. Nu pot lăsa să mă afecteze. Nu este timp suficient într-o zi ca să iau în considerare gândurile fiecăruia. Sunt opt miliarde și jumătate de oameni pe planetă. Unora Dumnezeu le înmoaie inimile, altora li le împietrește. Datoria mea este să fiu o lumină și să mă concentrez pe ceea ce este important pentru mine. Ceea ce este important pentru mine acum este să vorbesc despre Iisus în acest interviu cu tine.

– Ador asta! Ei ei, Chris, îți mulțumesc foarte mult pentru curajul tău. Ai o voce atât de puternică, și atât de mulți tineri, în special, inclusiv fiul meu, te admiră. Este îmbucurător să vezi pe cineva atât de înflăcărat pentru Dumnezeu și îmi dau seama că tu ești. Mulțumesc mult!

– O, îmi face mare plăcere. A fost minunat să stăm de vorbă.

– Și mie la fel. Sper să ne întâlnim într-o zi față către față.

– Da, ar fi minunat. Spuneți-i și lui Iuda că îl salut. Și celorlalți trei de asemenea. A fost o bucurie să stăm de vorbă.

– Mulțumesc mult, Chris. Mare bucurie să te cunosc!

– Și pentru mine. Dumnezeu să te binecuvinteze!

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!