
Risipind darurile lui Dumnezeu riscăm să ne unim sufletul cu răul – p. Spiridon Bailey
6 aprilie 2026
Starea de înviere și drumul spre mântuire – p. Teologos
7 aprilie 2026Urmăriți un foarte revelator dialog între Tucker Carlson și Avraham Burg, fost președinte interimar al Israelului, despre contextul actualului război și acțiunea care ar putea fi mai devastatoare decât bomba nucleară.
Vizionare plăcută!
Powered by RedCircle
E mai rău decât bomba nucleară… și Netanyahu nu e departe
– Ce s-ar întâmpla dacă ansamblul Al-Aqsa ar fi distrus?
– Nu știu.
– Tucker, hai să trecem mai departe. Așa simt eu.
– Dar vreau să spun, eu nu locuiesc acolo. Tu locuiești. Deci, vezi asta ca pe o schimbare profundă în istoria lumii, dacă s-ar întâmpla așa ceva?
– Nu sunt deloc sigur că nu suntem deja în mijlocul acestei schimbări profunde. Da. Cu acest război cu Iranul, combinat cu 7 octombrie, combinat cu alte lucruri, putem spune că aflăm în mijlocul unei transformări a ordinii mondiale. Spre ce ordine sau dezordine viitoare, mergem, nici tu, nici eu, nu știm. Și poate nu împărtășim aceeași viziune despre cum ar trebui să arate asta.
– Adevărat. Dar ne aflăm în mijlocul unei transformări.
– Acum, în această chestiune a Templului, a Templului, sau chestiunea moscheilor, va arăta, din punct de vedere moral, ca o monedă cu două fețe. Din perspectiva israeliană, dacă asta se va întâmpla, și când, Doamne ferește, aceasta va fi sfârșitul justificării existenței statului Israel. Și dacă asta, Doamne ferește, se va întâmpla, mă tem că va declanșa furia întregii lumi musulmane, astfel încât am putea asista la căderea câtorva regimuri și ar putea aduce la putere alte grupuri de putere și regimuri. astfel încât întreaga ordine mondială, așa cum o cunoaștem, nu va mai fi ceva pe care să o recunoaștem.
– Da. Chestiunea este mult mai volatilă și explozivă decât o bombă nucleară.
– Da. Asta este cu siguranță și părerea mea, nu cred că exagerezi, desigur, nimeni nu poate prezice viitorul, dar asta pare foarte probabil. Altă impresie a mea, din nou, – dar te las pe tine să ai ultimul cuvânt – este că, dacă va exista vreodată un moment în care s-ar putea întâmpla, este chiar acum, în mijlocul acestui război. Singurul lucru pe care îl voi spune este că sper ca atenția primului-ministru să fie îndreptată și spre asta; singura mea speranță este că am încredere în el. Încrederea mea este foarte minimă. Și asta nu e o zi prea bună. Sper să înțeleagă. Dacă se întâmplă așa ceva sub conducerea lui … Deoarece este o chestiune care îl depășește.
– Da. sper să-i dea atenție.
– Simt la fel despre el, dar sunt de acord cu tine. Nu văd de ce si-ar dori asta. Hai să trecem la altceva. Netanyahu e un om cultivat. Nu e analfabet. Citește cărți. Înțelege. Știe. Are o viziune. Poți fi de acord cu el. Poți fi în dezacord cu el. Dar măcar e un partener interesant.
– Da. Știe despre ce vorbește, bine? Cea ce s-a întâmplat cu el în ultimii câțiva ani este că nu se comportă politic în conformitate cu înțelepciunea sa. Se comportă conform instinctului de supraviețuire politică, mai degrabă decât în conformitate cu ideologia și filosofia sa. Deci, are de ales între supraviețuirea politică și conservatorismul de dreapta, decent, conservatorism de dreapta cumsecade; Dacă ar fi conservator de dreapta, ai spune: nu voi fi de acord cu tine dar te respect.
– Da.
– În clipa în care ai doar instinctul de supraviețuire personală, când nu există acceptare și respect – și bănuiesc asta – și faptul că în cabinetul său sunt atât de mulți miniștri influenți care promovează această agendă și creează provocări zilnice în jurul moscheilor, mă tulbură. Te duc un pas mai departe. De câte ori ai spus tu în analizele tale: ascultați, sunt atât de mulți fanatici în politică, și-așa mai departe, dar armata israeliană e una moderată. Ei sunt de obicei vocea rațiunii.
– Bine, asta e percepția noastră.
– Dar fii atent. Majoritatea generalilor și a ofițerilor superiori de azi sunt oameni care au fost crescuți, educați, formați și modelați în timpurile anterioare ale Israelului, sub Rabin, sub Peres, sub Menachem Begin, chiar sub Ariel Sharon, într-o țară mult mai responsabilă. Oamenii care urcă acum pe scara militară, sunt altfel de oameni pentru că sunt crescuți sub sistemul de valori haotic și problematic al lui Netanyahu. Sunt educați în acest mediu de misiune mesianică de a folosi armata ca un instrument pentru a accelera eliberarea mesianică. Va veni o zi când vom vedea un șef de stat-major cu această agendă. Deja avem șeful Shin Bet-ului, serviciul secret, provenind din aceste cercuri. Să crezi că armata israeliană că va fi un moderator al binelui poate va fi greșeală. Să fim atenți aici. Lucrurile s-au schimbat atât de rapid acolo. Vreau să spun, din perspectiva unui străin, că este pur și simplu o țară foarte diferită de aceea care era acum 15 ani.
– Așa mi se pare mie. Este corect.
– Și pentru a înțelege această schimbare, simțul ne ghidează. Când ați fost aici prima dată în regiune?
– Acum 25 de ani.
– Să ne întoarcem în anul 2000. Da, exact. Bine. Anul 2000 a marcat sfârșitul erei Israelului secular. Israelul din ’48 era, așa cum l-a numit Bernie Sanders, socialist dar să-l numim social european, și democratic; o democrație foarte tânără, dar cu perspectiva de a evolua spre o democrație mai bună, mai dezvoltată, și foarte seculară. Israelul de azi este o democrație în deficit chiar și într-o zi bună, capitalist dur apropae uneori până la nivelul anarhiei libertariene și foarte religios. Israelul din 2026 nu este Israelul din ’48, nici din ’67, și nici din anii 2000: societatea este diferită, conducerea diferită, retorica diferită, etosul și patosul diferite, Iar lupta reală de azi dintre forțele politice este foarte personală. Personalitatea mea, a ta, liderul meu, liderul tău. Bine. Asta e de la sine înțeles. O avem în orice sistem politic. Imaginați-vă politica fără ego. Ce plictiseală. Doamne ferește. Mulțumim lui Dumnezeu că ne-a mai rămas puțin ego. Dar curentul subteran este războiul rece, și escaladare sa, dintre religie și politică, dintre caracterul evreiesc și cel democratic. Aceasta este lupta profundă, reală.
– Va fi Israelul, la capătul drumului, un stat evreiesc religios, în care religia este definită de genul acesta de oameni, sau va reveni la democrația liberală? Și să nu ne certăm acum asupra definiției acestei democrații liberale, care este mult mai seculară în gândire și influențată de limbajul rațiunii.
– Aceasta este lupta politică reală din Israelul de azi. Sunt optimist, apropo. Oricât de dificil este, pendulul va reveni. Dar trebuie să înțelegem despre ce este vorba în această luptă.
Pomelnice online și donații
Doamne ajută!
Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.
Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .
Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)
Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.
Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!








