Creștinii din Ierusalim atenționează asupra întețirii atacurilor asupra lor

Urmăriți un reportaj tulburător care descrie situația critică din Israel, unde creștinii sunt din ce în ce mai persecutați de populația evreiască, și chiar și de autorități.

Vizionare plăcută!

Powered by RedCircle

Creștinii din Ierusalim atenționează asupra întețirii atacurilor asupra lor

Atacurile anticreștine sunt în creștere în Israel, în special la Ierusalim. Victimele afirmă că cele devenite publice în ultimele săptămâni sunt doar vârful aisbergului. Există însă și voci în Israel care se ridică împotriva creșterii violenței. Corespondentul nostru Jan-Philipp Schulz s-a întâlnit cu un egumen la Ierusalim, care afirmă că aproape zilnic este victimă a amenințărilor și a intimidărilor.

Când Nicodim Schnabel iese din mănăstirea sa din Ierusalim, a învățat să fie pregătit pentru orice. În fiecare zi, sunt oameni care scuipă în fața lui și îl insultă. “Și soldații în uniformă scuipă. Și dacă și oameni în uniformă te scuipă… Ce să mai spun?” Un videoclip recent cu o călugăriță atacată în plină zi a șocat publicul. Mulți creștini din Ierusalim spun că intimidările și hărțuirea au devenit ceva obișnuit. “Când eram un călugăr tânăr. pe mine mă scuipau noaptea când mă aflam pe alei întunecate, fără martori, pentru că știu că nu e acceptat să ataci un călugăr. Acum, asta se întâmplă în timpul zilei, cu oameni în jur, și nu le pasă.”

Există organizații israeliene care raportează o creștere accentuată a atacurilor violente asupra creștinilor. În același timp, inițiativele care promovează dialogul interreligios sunt supuse unei presiuni tot mai mari. “Majoritatea israelienilor consideră că așa ceva este un incident foarte grav și că acei oameni care fac asta trebuie pedepsiți aspru. Dar cred că nu există suficiente luări de poziție din partea autorităților, a guvernului, a politicienilor. Dimpotrivă, ei cumva ațâță și incită atmosfera.”

Criticii spun că, în special, partenerii de coaliție din extremă dreapta ai prim-ministrului Netanyahu alimentează tensiunea. Politicianul ultranaționalist Itamar Ben-Gvir, actual ministru al securității, a minimalizat în mod repetat atacurile asupra creștinilor și, în trecut, chiar le-a justificat. “Este o tradiție evreiască veche ca atunci când treci pe lângă o mănăstire, sau un preot, să scuipi. Poți fi de acord sau nu, dar când scuipi într-o parte, nu cred că e o ofensă.” Ca urmare, teama se răspândește în cartierul creștin din Ierusalim.

Mulți rezidenți refuză să vorbească public. “Ne este teamă pentru că suntem singuri. Suntem o biserică și nimeni nu ne va ajuta.” “Vor fi tot mai multe probleme. Nimeni nu încearcă să rezolve aceste probleme.” “Nu avem prea multă speranță. Singura noastră speranță este ca copiii noștri să aibă o educație mai bună decât am avut noi, ca să își poată găsi viitorul în altă parte. Mulți spun că își amintesc vremurile când orașul era mândru să fie considerat un loc sfânt pentru multe religii. Dar acele vremuri par să fi trecut. Un studiu recent a constatat că jumătate dintre creștinii sub 45 de ani iau în calcul să plece de aici. Știm cât de rău i-am tratat pe evrei și vedem, de asemenea, fenomenul în creștere al antisemitismului. Dar asta nu este o scuză pentru a nu privi realitățile de aici, de pe teren.” Dar Nicodim speră că Ierusalimul va continua să rămână loc de conviețuire între evrei, creștini și musulmani. Dar pentru ca asta să aibă loc lumea trebuie să aibă grijă.

Ni se alătură acum Hannah Benkowski, pe care tocmai am văzut-o în acel reportaj. Ea este director de programe al Centrului pentru Relații Iudeo-Creștine, la Centrul Rossing pentru Educație și Dialog din Ierusalim.

– Vă mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat. Ați menționat că majoritatea israelienilor consideră aceste incidente ca fiind grave. De ce credeți că totuși autoritățile nu răspund cu fermitate la acestea?

– Cred că deși oamenii consideră că aceste fapte sunt grave și că vinovații ar trebui pedepsiți, dar autoritățile sunt mai reticente. Nu știu dacă este vorba de nepăsare, de indolență în aplicarea legii, sau de ambele. Din păcate, observăm că legea nu se aplică cum se cuvine în aceste cazuri. De asemenea, nu există suficiente condamnări din partea autorităților, sau a primarilor, sau a politicienilor. Poate că nu iau problema în serios. Poate că nu le pasă. Știm însă că impactul asupra comunităților și a oamenilor de aici este foarte mare. Din perspectiva dumneavoastră, care sunt principalele cauze ale creșterii recente a atacurilor și a hărțuirilor îndreptate împotriva creștinilor din Ierusalim?

– Aș spune că am identificat două tipuri de motive care stau la baza acestor atacuri. Unii acționează din motive religioase. Astfel, unii ultra-ortodocși își manifestă resentimentele față de creștinism pe temeiuri teologice și istorice și, de obicei, aceștia sunt cei care scuipă atunci când trec pe lângă o biserică, sau un preot. Există, de asemenea, o combinație între extremismul religios și naționalism, la persoane care resping diversitatea în societatea israeliană și în Țara Sfântă. Pentru ei, creștinul, palestinianul sau străinul, este cineva care nu ar trebui să fie aici. De aceea, aceștia își exprimă atitudinea prin insulte, scuipături sau chiar fapte mai grave. Vorbim aici de 4% din populația israeliană care, potrivit sondajului realizat în 2025, au declarat că susțin astfel de poziții.

Așadar, 4% este un procent foarte, foarte mic. Foarte puține persoane sunt implicate în astfel de fapte. Însă impactul este foarte mare, deoarece credincioșii simt că, atunci când preotul lor este atacat sau scuipat, ei înșiși sunt respinși și alungați din casele și din țara lor. Astfel, ei se simt nesiguri și respinși, fie din motive pur religioase, fie combinate cu atitudini naționaliste, pentru un creștin nu contează. Aceștia nu se simpt bine și se simt excluși

– Cum influențează retorica actuală această situație? Ne referim la climatul politic actual și la discursul unor politicieni, mai ales din extrema dreaptă. Cum considerați că sunt afectate relațiile interconfesionale la fața locului?

– În ultimii ani am observat o polarizare tot mai accentuată în societatea israeliană și în Țara Sfântă. Între evrei și palestinieni există mai multă neîncredere, mai puțin interes pentru dialog și multă teamă. Politicienii folosesc această situație. În raportul nostru anual de la Rossing Center am arătat că acest climat politic și social îi determină pe oameni să fie mai agresivi față de celălalt și mai reticenți în a intra în dialog. Este vorba atât de relațiile interconfesionale, cât și de cele israeliano-palestiniene. Întotdeauna există ambele dimensiuni: cea națională și cea religioasă. De aceea încercăm să combinăm dialogul dintre israelieni și palestinieni, integrând și dimensiunea religioasă. Situația devine și mai complicată din cauza lipsei de interes și de încredere. Politicienii și autoritățile nu încurajează dialogul, ci dimpotrivă, accentuează polarizarea.

– Organizația dumneavoastră lucrează atât în domeniul dialogului, cât și în cel al educației. Ce măsuri practice ar putea lua guvernul israelian și forțele de ordine pentru a îmbunătăți situația comunităților creștine și a dialogului interreligios?

– Așadar, am constatat că cele două căi prin care se poate schimba situația, de a schimba relația dintre evrei, creștini, musulmani, israelieni și palestinieni, sunt, în primul rând, să aducem oamenii împreună, și să-i educăm unii despre alții. Unul dintre lucrurile pe care le-am observat este că evreii israelieni știu foarte puțin – și, din nou, voi vorbi despre comunitatea mea – despre celailați: despre creștini, despre musulmani, despre credință, despre legătura lor cu acest pământ și despre cultura acestora. Așadar, trebuie să cunoști ceva despre celălalt înainte de a veni să te întâlnești cu el. Și astfel poți zidi relații și punți. Iar autoritățile trebuie să încurajeze acest lucru, oferindu-i o șansă. Observăm că organizațiile societății civile constată că spațiile lor se reduc și că există tot mai puțin loc pentru astfel de activități; de aceea trebuie să încurajăm autoritățile să aloce acest spațiu pentru desfășurarea lor.

– Dorim să vă mulțumim mult pentru timpul acordat, doamnă Hannah Bentakofsky, care v-ați alăturat din partea Centrului pentru Relații Iudeo-Creștine din Ierusalim, parte din Centrul Rossing pentru Educație și Dialog. Vă suntem recunoscători pentru timpul acordat. Vă mulțumesc.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!)

Mai ales pentru pomelnicele recurente, vă rugăm să păstrați pomelnicele sub 20 de nume. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!