Citirea creierului – Nita A. Farahany (Universitatea Duke, SUA)

Urmăriți o prezentare halucinantă veche de 10 (zece!) ani despre avansul tehnologic în domeniul analizei activității creierului, din cadrul căreia aflăm că gândurile omenești pot fi deja citite cu anumite dispozitive, nefiind deloc exclus ca azi și mai ales în viitor această citire a creierului să poată fi făcută de la distanță.

Vizionare cu folos!

Powered by RedCircle

Puterea creierului – Nita A. Farahany (Universitatea Duke, SUA)

Ce-ar fi dacă am trăi într-o lume a transparenței totale? Dacă până și ceea ce gândiți acum ar putea fi cunoscut de voi, de mine și de noi toți? Omul obișnuit – nu că vreunul dintre voi ar fi obișnuit – are în jur de șaptezeci de mii de gânduri pe zi.

Iar pe măsură ce gândim aceste gânduri, se pot detecta tipare de activitate electrică în creier, atunci când neuronii se activează și emit mici descărcări electrice. Aceste mici descărcări electrice pot fi măsurate, vizualizate și decodificate, iar cu ajutorul unor algoritmi sofisticați, putem începe să înțelegem ce înseamnă ele: fie e un gând pe care îl ai, fie e o stare de excitare, fie ești somnoros la volan. De fapt, ceea ce vedeți acum este activitatea cerebrală în timp real a două persoane aflate aici, în sală. Vedeți vizualizarea, în timp real, a activității cerebrale din diferite regiuni ale creierului, măsurată printr-un simplu dispozitiv EEG, de uz personal, la care aveți cu toții acces acum.

În partea dreaptă – sau în stânga voastră, dreapta mea – vedeți o floare, care, sperăm, va înflori în curând. Iată, a început. Iar faptul că floarea crește arată pe un EEG simplu la ce se gândește unul dintre participanții din sală. Deci știm că atunci când floarea se deschide, el se gândește la cuvântul „crește”.

Am reușit să decodificăm acest gând printr-un dispozitiv EEG de uz personal, astfel încât să vedem, literalmente, la ce se gândește. Deocamdată nu am ajuns la punctul în care ceea ce gândește fiecare să fie ca un mic balon de gând deasupra capului, dar ne apropiem de acest lucru. Ne apropiem de momentul în care va exista transparență a gândului, a emoției și a simțirii, iar aceasta are un potențial extraordinar. Ați auzit vorbitorul anterior despre sănătatea creierului: posibilitatea de a avea în propriile mâini, în propria casă, șansa de a-ți vedea activitatea cerebrală, de a o decodifica și de a o antrena este ceva ce puteți face chiar astăzi.

Iar acest lucru are un mare potențial nu doar pentru sănătate, ci și pentru cunoașterea și conștientizarea de sine. Capacitatea de a-ți cunoaște emoțiile, de a le stăpâni mai bine, să înțelegi cum reacționezi în diverse situații și să poți schimba asta. Dacă ești epileptic, poți ști din timp că urmezi să ai o criză epileptică, dacă ești diabetic poți ști dinainte că urmează să intri în șoc insulinic doar monitorizându-ți activitatea creierului în timp real. Acest lucru este extrem de fascinant.

S-ar putea totuși să vă întrebați cum apar aceste date pe ecran chiar acum. De aceea îi invit pe scenă pe Tan și Thi, care poartă aceste dispozitive destinate consumatorilor. Tan este, de fapt, directorul executiv al companiei care produce dispozitivul pe care îl vedem acum, și anume casca EEG de la Emotiv. Vedem activitatea creierului lor în timp real, ceea ce este impresionant.

Vă veți întreba probabil cum se realizează acest lucru. Dispozitivele comunică prin tehnologie Bluetooth cu iPad-ul și cu calculatorul aflat în spatele sălii. Un aspect remarcabil al acestei tehnologii este faptul că Bluetooth nu este neapărat cel mai sigur canal de transmisie, ceea ce înseamnă că un hacker ar putea pătrunde și accesa informații despre ceea ce se întâmplă în creierul lor în acest moment. Astfel, NSA sau alte organizații v-ar putea spiona nu doar mesajele și telefoanele mobile, ci, în curând, posibil și creierele voastre.

Vă mulțumesc amândurora că ne-ați îngăduit să vă „spionăm” creierele pentru această prezentare. Orice tehnologie, în mâini nepotrivite, poate deveni problematică. Însă potențialul oferit de aceste tehnologii este atât de extraordinar, încât cred că vor deveni curând parte din viața de zi cu zi. Cred că, la fel cum mulți dintre voi purtați deja dispozitive de monitorizare a activității fizice, vom începe să folosim și aceste tehnologii și să le adoptăm ca societate.

Acest lucru aduce mari promisiuni, dar și riscuri etice și juridice. Trebuie să ne gândim cum va arăta o lume în care până și ultima redută a libertății și intimității devine brusc transparentă. Ca societate, va trebui să decidem dacă capacitatea de a ne accesa și schimba creierul este ceva ce ne dorim și vom îmbrățișa fără rezerve sau ceva ce vom hotărî să limităm. Aceste dispozitive sunt unidirecționale, adică, deși ați putea fi „spionat” prin simpla ascultare a activității cerebrale, nu se pot produce modificări în creierul vostru.

Totuși, putem schimba deja creierul prin alte mijloace. Puteți modifica activitatea cerebrală prin feedback neuronal cu aceste dispozitive, dar o puteți schimba și prin medicamente sau prin dispozitive care aplică mici impulsuri electrice creierului. Câți dintre voi ați băut astăzi o ceașcă de cafea? Este un stimulent cognitiv, nu-i așa?

Și este unul pe care societatea l-a acceptat. În schimb, în alte contexte, cum ar fi sportul, considerăm că stimularea artificială a organismului prin steroizi sau alte forme de dopaj este o formă de înșelăciune. Gândiți-vă la căderea din grație a lui Lance Armstrong, care, atunci când s-a descoperit tipul de măsuri la care a recurs pentru a-și îmbunătăți performanța, a trecut de la a fi unul dintre cei mai mari atleți ai vremurilor noastre pe care îl celebram, la unul pe care îl punem la îndoială, despre care credem că nu mai reprezintă acea culme a talentului desăvârșit și neprelucrat. Simțim oare la fel și despre mințile noastre?

Este același lucru și dacă folosim diverse medicamente sau dispozitive, devenim cumva mai puțin naturali, cumva mai puțin umani, ca și cum am trișa? Sau tocmai acesta este rostul pentru care ne aflăm aici? Oare ideea însăși de a fi om înseamnă să ne desăvârșim abilitățile, să ne îmbunătățim cunoașterea, permițându-ne să devenim cea mai bună versiune posibilă a ceea ce putem fi?

Acesta este Hobbie-J. Hobbie-J posibil să nu fie mai inteligent decât voi, dar este mai inteligent decât cel mai inteligent dintre șobolanii Long Evans. Iar motivul pentru care Hobbi-J este atât de inteligent este că a fost modificat transgenic pentru a spori receptorii din creierul său care îi permit să memoreze lucrurile mai bine. Și acest lucru este extrem de promițător, nu doar pentru Hobbie-J, ci și pentru oameni, deoarece țintele din Hobbie-J care s-au dovedit utile pentru îmbunătățirea memoriei sale sunt totodată ținte medicamentoase excelente pentru ameliorarea memoriei la om. Iar acest lucru e deosebit de promițător pentru bolnavii de Alzheimer și pentru alții care suferă de pierderi de memorie.

Dar, deoarece am văzut că majoritatea dintre voi a ridicat mâna și a recunoscut că și-a pierdut cheile sau a uitat nume, s-ar putea să vi se pară tentant să luați un medicament care stimulează sau îmbunătățește memoria. Și cu siguranță este tentant pentru un student care se pregătește de examen să poată memora lucrurile mai bine. Este oare trișare dacă obține un avantaj față de colegii săi prin faptul că poate lua un astfel de medicament? Dacă da, există limite pe care am dori să le impunem?

Și cum am putea face vreo deosebire între medicamentele care îmbunătățesc memoria și cafeaua pe care ați băut-o cu toții în această dimineață și care v-a sporit capacitatea de a fi treji și de a prelucra informațiile? Există un alt medicament cu al cărui nume posibil că sunteți deja familiarizați, iar dacă nu, poate doriți să-l notați, pentru că cred că este un medicament minunat. Se numește Modafinil. S-ar putea să-l cunoști sub numele de Provigil.

S-a dovedit că Provigil este un stimulent cognitiv de o putere remarcabilă. A fost testat pentru prima oară pe piloții Forțelor Aeriene, iar rezultatele au fost deosebite. Se încerca îmbunătățirea stării lor de veghe, deoarece se dorește ca un pilot de vânătoare să poată rămâne treaz și să-și păstreze îndemânarea motorie rafinată chiar și atunci când este lipsit de somn. La piloții Forțelor Aeriene s-a observat că, după ce au luat medicamentul, chiar și fără somn timp de 72 ore, au obținut rezultate mai bune decât cei care dormiseră șapte ore pe noapte, atât la probele motorii, cât și la testele de inteligență.

Mai mult, au performat la fel de bine sau chiar mai bine și la testele de inteligență generală, nu doar la cele motorii. Și totuși, acest medicament este restricționat sever în întreaga lume, pentru că nu am stabilit încă cum să evaluăm riscurile și beneficiile substanțelor ce sporesc capacitățile omenești. Modelul clasic de siguranță și eficacitate nu se mai potrivește în cazul unor astfel de medicamente și dispozitive, și va trebui să schimbăm fundamental felul cum privim lucrurile, pentru a vă îngădui să hotărâți dacă doriți sau nu să luați medicamentul, pentru a decide dacă noi, ca societate, vom primi aceste dispozitive, sau acest tip de medicamente. Dar trebuie să ne întrebăm, pe măsură ce ne vom putea schimba creierul, ne vom putea accesa, grăbi sau încetini creierul, îmbunătăți memoria și veghea, a citi ce se petrece în el și în mintea altora, mai rămâne oare un spațiu al intimității cugetului?

Intimitatea pare să fi dispărut. În epoca datelor masive, am pierdut sentimentul că ar mai exista vreun aspect al vieții noastre care să nu poată fi analizat și colectat. Este valabil și pentru creierul nostru? Protejează Carta ONU a Drepturilor Omului și libertatea gândului?

Libertatea cuvântului a fost dintotdeauna ocrotită, dar ce se întâmplă atunci când putem ajunge direct la gândurile noastre? Ar trebui oare, ca comunitate globală, să începem să ne gândim la protecții pentru creierul nostru, sau să primim o societate a transparenței desăvârșite? Și trebuie să ne întrebăm dacă vom îngădui oamenilor acces la informații despre ei înșiși. În SUA, compania 23andMe, care oferă teste genetice direct consumatorilor, a fost oprită temporar, deoarece Administrația pentru Alimente și Medicamente a considerat că informațiile furnizate ar putea fi primejdioase.

Printre motivele invocate se regăsește și o atitudine paternalistă despre ce e periculos, că noi ar trebui să trecem printr-un mijlocitor autorizat pentru a primi informații despre noi înșine, pentru că nu am fi îndeajuns de pregătiți să le primim direct. Vor decide același lucru și cu privire la medicamente, dispozitive și aparate EEG destinate consumatorilor? La nivel mondial, începem să analizăm reglementările pentru aceste probleme. Va încetini aceasta progresul în domeniul sănătății creierului și al accesului la noi înșine?

Trebuie să decidem, ca comunitate globală, cum vom aborda aceste probleme. Potențialul științei creierului este extraordinar. Posibilitatea de a-ți putea accesa propriul creier, de a-ți schimba propriul creier și chiar de a accesa, potențial, creierele altora sunt extraordinar de incitante. Ceea ce putem face pe măsură ce începem să punem în lucrare ceea ce era, în mod tradițional, în cutia neagră a creierelor noastre este cu adevărat extraordinar, dar este și puțin înfricoșător.

Pomelnice online și donații

Doamne ajută!

Dacă aveți un card și doriți să trimiteți pomelnice online și donații folosind cardul dumneavoastră, sau/și să susțineți activitatea noastră filantropică, inclusiv acest site, vă rugăm să introduceți datele necesare mai jos pentru a face o mică donație. Forma este sigură – procesatorul de carduri este Stripe – leader mondial în acest domeniu. Nu colectăm datele dvs. personale.

Dacă nu aveți card sau nu doriți să-l folosiți, accesați Pagina de donații și Pomelnice online .

Ne rugăm pentru cei dragi ai dumneavoastră! (vă rugăm nu introduceți detalii neesențiale precum dorințe, grade de rudenie, introduceri etc. Treceți DOAR numele!). Stripe limitează lungimea textelor și din cauza asta vă rugăm să fiți scurți. Dacă puneți un membru al familiei, noi adăugăm „și familiile lor”.

Dumnezeu să vă răsplătească dragostea!